Raspunsul la intrebarea "Cate bombe nucleare are Israelul?" depinde de multi factori previzibili si imprevizibili. Depinde si de personalitatea care pune aceasta intrebare si ce urmareste agitand-o. Are importanta si locatia. In zadar vei cauta un raspuns de pilda la Ierusalim. Un ministru israelian a emis candva butada precum ca "Israel nu va fi prima tara care va folosi bomba atomica, dar nici a doua", si de atunci specialistii nucleului atomic, analistii militari si spionii se joaca cu tot soiul de cifre. Acestora li s-a alaturat de ieri, Jimmy Carter. Fostul presedinte al SUA continua sa umble prin lume si sa nasca mari valuri mediatice. Invitat de onoare la un congres al scriitorilor din Anglia, Carter nu a vorbit despre Shakespeare sau Lord Byron, ci despre inarmarea atomica a Israelului. Fostul presedinte a surprins vestind asistenta ca Israel poseda nici mai mult nici mai putin decat 150 de bombe nucleare. Un numar extrem de diminuat fata de ceea ce se afla stocat in depozitele atomice subterane israeliene, spun "cunoscatorii". Cenzura in Israel este extrem de apriga cand e vorba de armele atomice, asa ca precizez ca nu am folosit surse israeliene. Cum a inceput cursa atomica Inconjurat de mari forte dusmane, Israel avea nevoie de "arma intimidarii". La 12 decembrie 1956, Shimon Peres (azi, presedinte al Israelului), semna la Paris contractul pentru construirea de catre francezi a unui reactor atomic de 40 MW si "imprumutarea" a 385 de tone de uraniu. Reactorul a fost construit la Dimona, in pustiul Neghevului. Contractul prevedea ca reactorul va servi cercetarilor stiintifice si va contribui la dezvoltarea economica a Israelului. Opt luni mai tarziu, la 23 august 1957, Peres a semnat un nou contract, de aceasta data secret, astfel incat majoritatea ministrilor francezi si israelieni nu stia de existenta sa. Israelul stoca bombe atomice una dupa alta, dar secretul continua sa fie pastrat cu strasnicie. Chiar daca ceva se banuia, nu putea fi dovedit. Pana ce a izbucnit scandalul "spionului atomic", Mordehai Vanunu. Scandalul Mordehai Vanunu Raspunsul corect la intrebarea "Cate bombe atomice are Israelul" l-a dat Mordehai Vanunu. Raspuns care l-a costat 18 ani de inchisoare! Evreul Mordehai Vanunu, un tehnician care a lucrat multi ani in subteranele de la Dimona, a fost primul care a dezvaluit secretele atomice israeliene. In 1986, Mordehai Vanunu a predat publicatiei londoneze "Daily Miror" cateva zeci de fotografii cu instalatiile nucleare subterane de la Dimona. O lume secreta si inspaimantatoare era dezvaluita pentru prima oara. Ziaristilor englezi nu le venea sa creada. Verificate de specialisti atomisti, fotografiile se dovedeau autentice. Ierusalimul nu l-a iertat pe tradator. Agentii Mosadului l-au rapit pe Vanunu si l-au adus legat, inapoi, in Israel. In cursul celor 18 ani in inchisoare, Vanunu s-a crestinat. Dupa ce si-a ispasit pedeapsa, eliberat, Vanunu a declarat ca nu regreta ceea ce a facut, si ca va continua sa lupte pentru o lume fara arme nucleare. Secretele de la Dimona Pe baza fotografiilor lui Vanunu s-a putut stabili "drumul secret al bombei atomice evreiesti": 1. Minereul de uraniu este radioactiv, de aceea transportarea sa se face in containere cu pereti de protectie radioactiva. 2. Uraniul e transportat la Dimona. Aici are loc procesul de imbogatire. Numai cu patru kilograme de plutoniu se fabrica o bomba care poate transforma orice oras din lume intr-un morman de cenusa. Anumite lucrari sunt finisate la Reactorul atomic de la Nahal Sorek, nu departe de Beer-Seva. 3. In orasul subteran din Dimona functioneaza zece "Institute". In unele din ele lucreaza numai roboti, pentru ca pericolul de contaminare radioactiva este foarte mare. Praful de plutoniu este supus unor temperaturi inalte si transformat in lichid fierbinte. Dupa ce e racit cu suvoaie de apa, plutoniul lichid e stocat sub forma de "nasturi". Un nasture cantareste 130 grame. "Institutul" fabrica noua nasturi de plutoniu pe luna. Suficiente pentru a fabrica doua bombe atomice pe luna. Un specialist strain a facut o aritmetica simpla, cu un rezultat inspaimantator: in 35 de ani, Israelul a putut fabrica peste 400 de bombe atomice. 4. La "Institutul" de la Yodfat (o mica localitate din Galileea), o unitate speciala "Rafael" (Industria militara israeliana), asa-zisul "Comandament nr. 20", se ocupa cu ansamblarea bombelor atomice. Cand ajunge la Yodfat, bomba atomica arata ca o minge mica de fotbal, poleita cu beriliu. Forta ei de distrugere creste astfel enorm. 5. In "Institutul" atomic de la Beer Yakov lucreaza specialisti in rachete si balistica. Rachetele "Jeriho 3", cu ogive nucleare, pot atinge tinte aflate si la 4500 km departare. Ziarele straine au publicat chiar si locul unde sunt depozitate: In uriasele depozite subterane din Cfar Zacharia (in apropierea orasului Beit Semes). 6. Decizia de lansare a unei rachete nucleare sau trimiterea unui avion de bombardament cu bombe atomice apartine unui "triumvirat" de personalitati politice si militare: prim-ministrul, ministrul Apararii si seful Statului Major al Armatei israeliene. A patra putere atomica a lumii La Ierusalim, dezvaluirea facuta de fostul presedinte american Jimmy Carter (foto) ca Israelul poseda 150 de bombe atomice, nu a fost primita cu simpatie. Nu e prima oara cand Carter ii enerveaza pe responsabilii israelieni. Pro-palestianismul americanului, adesea afirmat, i-a determinat pe liderii israelieni Ehud Olmert, Ehud Barak si Tzipi Livni pur si simplu sa-i intoarca spatele. Acestia "nu au avut timp" sa se intalneasca cu Carter in timpul vizitei sale in Tara Sfanta. Carter s-a simtit jignit, dar in rand cu alti oameni de stat si ganditori politici straini si israelieni, care au intuit necesitatea rezolvarii conflictului israeliano-palestinian, si in genere a conflictului evreilor cu arabii, inainte ca vreun stat islamic sa devina putere nucleara, el continua cruciada sa anti-atomica. E adevarat, oficial, Israel nu recunoaste ca ar detine arme de distrugere in masa, dar din cand in cand are grija sa lase sa se scurga informatii despre arsenalul sau atomic. Intentionat, cu scopuri de intimidare, sustin mass-media internationale. Asa s-ar explica de ce agentii Mossad-ului nu l-au lichidat pe "spionul atomic" Mordehai Vanunu si de ce acesta nu a murit in cei 18 ani de detentie. La inceputul lui iulie 2004, o alta informatie a ajuns in presa, de data aceasta prin intermediul unui "Centru International stiintific" din San Francisco: cu cele 500 de bombe nucleare pe care le detine, Israelul a devenit a patra putere atomica din lume (dupa Statele Unite, Rusia si China), depasind pe aceasta scara a mortii Anglia, Franta, India si Pakistanul. "Cui si la ce mai serveste jocul naiv al Israelului care continua sa nege ceea ce e evident pentru toata lumea?", se intreba Amnon Rubinstein, un reputat profesor de drept, fost ministru al Justitiei, in coloanele cotidianului ebraic "Yediot Aharonot". Politica de "ambiguitate nucleara" a Israelului, care continua de aproape patru decenii, a devenit acum irelevanta. Profesorul sustine ca Ierusalimul trebuie sa recunoasca, oficial, uriasa lui forta atomica. Paradoxal, fara sa vrea, Jimmy Carter face, in acest sens, un mare serviciu politicii de intimidare atomica a Israelului. Tradatorul Vanunu Mordehai Vanunu (foto), "baiatul asta tuciuriu", s-a nascut in 1954, in Maroc, si a sosit in Israel la varsta de 9 ani. A fost sergent in armata, a luptat in "Razboiul de Iom Kippur". In august 1977, Vanunu era tehnicianul responsabil pe "tura de noapte" la "Institutul nr. 2". Sub acest nume a marturisit Vanunu reporterilor englezi de la "Sunday Times" cum functioneaza "fabrica de bombe atomice" construita pe opt etaje subpamantene. Documentele lui Mordehai Vanunu, sustine "Sunday Times", descopera o alta realitate: Israelul poseda o forta atomica inspaimantatoare. Vanunu a intrat in 33 de incaperi ale "Institutului nr. 4" si a fotografiat tot ce era mai secret. El le-a aratat ziaristilor englezi, care l-au intervievat vreme de patru ore, in ce consta tehnologia israeliana secreta de fabricare a plutoniului destinat armelor nucleare. De Gaulle a negat faptul ca francezii ar fi construit un reactor la Dimona, dar astazi se stie adevarul. Francezii au construit la Dimona un reactor modest, de 26 megawati, care in cel mai bun caz ar fi putut produce 5-6 kg de plutoniu pe an. Cum au reusit israelienii sa mareasca considerabil puterea reactorului, fara sa-i modifice forma exterioara? Documentele lui Vanunu, sustine "Sunday Times", certifica faptul ca reactorul are astazi o putere de 150 megawati, si ca el produce anual 40 kg de plutoniu (din care Israelul fabrica 10 bombe atomice pe an). Aritmetica simpla: in aproape jumatate de secol, Israelul ar fi produs, in serie, circa 500 de bombe atomice.

Pagina realizata de Tesu SOLOMOVICI