Romania a repurtat o adevarata victorie in "razboiul" cu Ucraina in privinta Canalului Bastroe. Dupa mai multi ani de "lupte" tehnice si diplomatice, tara vecina a fost amendata pentru atitudinea pe care a avut-o in privinta construirii canalului navigabil. Ucraina a primit un avertisment, care va produce efecte la sfarsitul anului, daca tara vecina nu se conformeaza cerintelor internationale in domeniul consultarii si informarii in cazul proiectelor cu impact transfrontiera. Ieri s-a terminat, la Bucuresti, cea de-a lV-a Reuniune a Partilor la Conventia privind Evaluarea Impactului asupra Mediului in Context Transfrontiera a Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite (n.r. - Conventia Espoo, cu privire la informarea si consultarea pentru proiecte cu impact transfrontiera). Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost luarea unei decizii cu privire la canalul Bastroe. Ucraina a incercat prin toate mijloacele sa preintampine o decizie defavorabila ei. Negocierile au fost extrem de dure, ducand la plecarea precipitata a ministrului ucrainean al Mediului si chiar la nerecunoasterea unor declaratii facute public, numai pentru a stopa o decizie negativa. De altfel, ministrul ucrainean al Mediului, Gheorghi Filipciuk, a fost, la inceputul anilor '90, guvernator al Regiunii Cernauti, functie in care a pomovat o serie de masuri antiromanesti, militand pentru inchiderea scolilor si bisericilor romanesti. Avertisment pentru Ucraina Decizia finala a partilor la Conventia Epsoo a pus la colt Ucraina pentru pozitia pe care a avut-o fata de construirea Canalului Bastroe. "Este un succes pentru Romania, decizia finala fiind adoptata in unanimitate, inclusiv de catre Ucraina", a declarat ministrul Korodi. Astfel, partile au constatat ca Ucraina nu a respectat prevederile Conventiei Espoo, soldandu-se cu emiterea declaratiei de neconformare catre Guvernul Ucrainei. Partile, in termeni diplomatici, atrage atentia Ucrainei sa treaca la faza a ll-a a canalului. Mai mult, a decis emiterea un avertisment catre Guvernul Ucrainei, care va deveni aplicabil la 31 octombrie 2008, daca partea ucraineana nu va opri lucrarile la proiect si nu va face pasii necesari pentru a se conforma prevederilor Conventiei. De asemenea, partile la Conventie au solicitat, diplomatic, Ucrainei sa inceapa negocierile de mediu cu tarile vecine, urmand sa raporteze progresele inregistrate, in special in relatia cu Romania. Interese dubioase Canalul Bastroe s-a vrut o alternativa ieftina, pentru interesele Kievului si Moscovei, privind circulatia navelor de mare tonaj intre Dunare si Marea Neagra, astfel incat sa ocoleasca rutele romanesti, supravegheate de UE si NATO. Canalul trece prin partea ucraineana a Deltei Dunarii, urmand sa fie realizat in doua etape, una pe teritoriul ucrainean, iar cealalta chiar la frontiera cu Romania, prin adancirea unui canal al Dunarii. Canalul Bastroe a avut parte de mai multe inaugurari fastuoase incepand cu 24 august 2004, ultima dintre acestea avand loc pe 27 aprilie 2007, cu participarea unor importante contingente oficiale din Ucraina si Federatia Rusa. Conform ultimelor rapoarte tehnice ucrainene, lucrarile vor fi finalizate in decurs de doi ani. Oficialii au sustinut ca au banii necesari constructiei, 200 milioane de grivne (n.r. - circa 25 milioane de euro), in timp ce organizatiile internationale anunta un necesar de 45 milioane de euro, fara a fi luate in considerare cheltuielile necesare intretinerii canalului sau dezvoltarea infrastructurii din regiune. Pe langa lucrarile de adancire si dragare ale "canalului", intreprinderea "Delta-Lotman", coordonatoarea proiectului, va construi mai multe diguri pentru a preveni colmatarea canalului, urmand a fi folosite nave specializate apartinand marinei militare a Ucrainei si Federatiei Ruse. Initiativa ucraineana a starnit reactii puternice din partea restului lumii, organizatiile nationale si mondiale de protectia mediului si Romania luand atitudine impotriva proiectului. World Wild Fund (WWF), cea mai importanta organizatie mondiala de conservare a naturii, a considerat ca "acesta (n.r. - canalul) ameninta sa aiba consecinte semnificative negative asupra proceselor ecologice din Delta Dunarii". In pofida actiunilor unilaterale ale autoritatilor ucrainene, o parte a societatii civile de la Kiev a protestat fata de distrugerea mediului inconjurator, expunandu-se oprobriului regimului nationalist de la Kiev. In acest context, Romania a solicitat Conventiei Espoo construirea unei Comisii Internationale de Ancheta, concluziile ei stand la baza deciziei de atentionare adoptata de parti la reuniunea Espoo de la Bucuresti, de ieri.

Luminita MOROIANU, Mihai ISAC