Georgia si Ucraina - in ciuda sprijinului american - nu au primit foaia de parcurs pentru aderarea la NATO la Summitul de la Bucuresti. Datorita opozitiei majore anuntate dinainte de Germania, Franta si Italia, Consiliul Aliantei a fost silit sa ajunga la un compromis: problema va fi discutata in decembrie la nivelul ministrilor de Externe ai tarilor membre. Secretarul general Jaap de Hoop Scheffer a preferat sa adopte un limbaj diplomatic afirmand ca saluta reformele din Ucraina si Georgia si sprijina solicitarea lor de a primi MAP (Planul de actiune pentru aderare). Scheffer a mai spus ca aceste doua tari vor deveni membre ale Aliantei. Ieri au fost invitate sa adere la NATO doar Albania si Croatia. Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko s-a declarat incantat de rezultatul summit-ului: "Aceasta este o victorie pentru noi deoarece acest document confirma hotararea aliatilor. Principiul este ca vom fi aliati NATO. Faptele au depasit asteptarile noastre de la acest summit". "NATO saluta aspiratiile euro-atlantice ale Ucrainei si Georgiei. Ambele tari vor deveni membre NATO. Ambele tari au avut contributii de valoare la operatiunile Aliantei. Salutam reformele intreprinse in Ucraina si Georgia si asteptam sa vedem desfasurarea alegerilor din Georgia, din mai", a afirmat secretarul general al NATO. "MAP reprezinta urmatorul pas pentru Ucraina si Georgia. Statele membre au spus clar ca sustin demersurile acestor state pentru acordarea MAP. De aceea vom incepe o perioada de angajament intensificat cu ambele state, la nivel politic inalt", a adaugat Scheffer. Agenda pentru Balcanii de Vest Secretarul general NATO a mai precizat in conferinta de presa de ieri: "A doua hotarare importanta: s-a ajuns la un acord de invitare a Bosniei-Hertegovinei si Muntenegrului sa inceapa un dialog sustinut pe probleme financiare, economice si de securitate, legate de aspiratiile acestor tari de aderare. Aceasta este o alta forma de a demonstra hotararea NATO. Aceasta hotarare legata de Bosnia-Hertegovina si Muntenegru inseamna hotararea Aliantei de a sustine securitatea in Balcanii Occidentali, de a sustine un parteneriat. Aliatii sunt deschisi sa adanceasca cooperarea si cu Serbia de asemenea". Adancirea cooperarii NATO-Serbia a fost mentionata si in conferinta de presa a presedintelui Traian Basescu. Securitate energetica si cibernetica In conferinta de presa de ieri secretarul general NATO Jaap de Hoop Scheffer a precizat: "Inca trei sunt zonele in care s-au inregistrat progrese deosebite: securitatea energetica pe baza principiului care va calauzi rolul NATO in aceasta arie, protectia infrastructurilor sensibile si managementul infrastructurilor si aceasta numai atunci cand NATO poate sa contribuie cu valoare adaugata. Am cazut de acord asupra protectiei datelor personale. Vom impartasi si vom disemina cele mai bune practici in sensul de a putea cotracara un atac in spatiul virtual". "A venit momentul sa incepem sa ne gandim la evolutia NATO in viitor intr-o imagine de ansamblu si Consiliul de la Bruxelles urmeaza sa pregateasca o declaratie privind securitatea NATO care sa fie adoptata la summitul de anul viitor si acolo va fi creat fundalul pe care se va actualiza abordarea strategica a NATO", a mai precizat Scheffer. Indoielile Moscovei Amanarea deciziei de punere a Georgiei si Ucrainei pe calea de aderare la NATO nu a imprastiat indoielile Moscovei. Presedintele rus Vladimir Putin era asteptat sa soseasca la Bucuresti ieri seara - mai inainte insa a sosit ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. In cursul zilei de azi este asteptata o declaratie a presedintelui Putin, delegatia Moscovei la NATO exprimand in cursul acestei saptamani dorinta presedintelui Putin de a avea o declaratie publica. Decizia NATO de ieri a fost caracterizata de ministrul adjunct de Externe de la Moscova drept "o eroare strategica enorma". Aderarea Georgiei si Ucrainei la Alianta ar fi "o eroare strategica enorma care ar avea consecinte dintre cele mai grave pentru securitatea pan-europeana", a declarat Aleksandr Grusko citat de agentia Interfax, transmite Mediafax. Potrivit Interfax, Grusko a facut aceste declaratii ca reactie la afirmatiile secretarului general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, dupa ce liderii Aliantei au analizat situatia Georgiei si Ucrainei. (G.D.) Franta si Germania n-au sesizat divergente in NATO Cancelarul german Angela Merkel si presedintele Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy, au declarat ieri intr-o conferinta de presa comuna ca nimeni din afara NATO nu poate impune Aliantei pe cine ia aliati si pe cine nu, transmite Mediafax. Cancelarul federal a declarat ca, la discutiile din Consiliul Nord-Atlantic asupra Ucrainei si Georgiei, "nu au existat diferente majore intre aliati" asupra faptului ca Rusia nu are dreptul sa dicteze NATO pe cine ia aliati si pe cine nu. Presedintele francez a exprimat un punct de vedere similar, afirmand ca aliatii au cazut de acord ca summit-ul de la Bucuresti exprima punctele de vedere comune ale Aliantei, iar unul dintre aceste puncte de vedere comune este ca nimeni nu poate impune din afara Aliantei nimic. Sarkozy a mai precizat ca, in cadrul discutiilor din NAC, atunci cand s-a ajuns la concluzia ca NATO nu va avansa planuri de actiune in vederea integrarii (MAP) pentru Ucraiana si Georgia, nu a sesizat "un dezacord deschis din partea SUA". Presedintele francez a mai declarat ca la summit-ul de la Bucuresti, Franta si-a reluat locul ce i se cuvine printre aliati. (G.D.) Lukasenko, ofensiv Presedintele belarus, Aleksandr Lukasenko, a apreciat ieri ca aderarea la NATO a Ucrainei si Georgiei este doar o chestiune de timp si a propus eforturi comune cu Rusia pentru contracararea extinderii Aliantei, relateaza Mediafax. Lukasenko, critic ferm al Statelor Unite, a declarat ca Rusia si Belarus pot contracara avansul Aliantei catre Est, prin impulsionarea proiectului de uniune, care a inregistrat insa progrese modeste. "Nu putem sta pur si simplu si spune ca totul este pasnic in jurul nostru, ca nu exista probleme in jurul Belarusului", a declarat Lukasenko, citat de agentia BELTA. "Blocul NATO are in vedere fostele republici sovietice. Cred ca este doar o chestiune de timp ca Ucraina si Georgia sa adere la NATO. Nimeni nu tine cont de pozitia Rusiei, Belarusului si altor republici postsovietice", a adaugat el. Lukasenko, acuzat de tarile occidentale de incalcare a drepturilor omului, are interdictie de intrare in Statele Unite si tarile Uniunii Europene, din cauza falsificarii alegerilor prezidentiale din 2006. Belarusul a fost invitat sa participe la o intalnire a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, desfasurata la Bucuresti, dar a declinat invitatia, afirmand ca NATO a impus restrictii in privinta participantilor. (G.D.) Manifestanti anti-NATO arestati la Moscova Circa 15 membri ai organizatiei de tineret pro-Kremlin au fost arestati ieri in timp ce manifestau impotriva proiectelor de extindere a NATO, in fata reprezentantei Aliantei Nord-Atlantice din Moscova. Manifestantii s-au reunit initial intr-un perimetru prevazut in acest scop sub o statuie a lui Lenin din piata mare situata in centrul Moscovei, in momentul in care cele 26 de state membre ale Aliantei participa la summitul de la Bucuresti. Ulterior, potrivit Mediafax, acestia s-au indreptat catre imobilul care gazduieste reprezentanta NATO, in fata careia au scandat "Stop NATO", situatie care a grabit ajungerea la locul demonstratiei a politiei, care a arestat mai multe persoane. Scut antiracheta peste Romania NATO a decis sa-si asume protectia statelor care nu fac parte din umbrela intinsa de SUA in Europa * Modalitatea tehnica va fi stabilita in cadrul summitului din 2009 Alianta Nord-Atlantica a decis sa isi asume crearea unui scut antiracheta pentru statele care nu sunt protejate de scutul american, astfel incat toate tarile membre sa fie aparate la fel, a afirmat ieri presedintele Traian Basescu, reamintind ca 20% din teritoriul statelor NATO nu este protejat de sistemul american antiracheta, Romania facand parte, aproape in totalitate, din aceasta suprafata. "Consiliul a hotarat ca sistemul de aparare antiracheta sa aiba o acoperire cuprinzatoare a intregului teritoriu al Aliantei NATO, iar NATO isi asuma crearea unui scut antiracheta complementar pentru statele care nu sunt protejate de scutul american", a afirmat Basescu. Si secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a precizat ca statele NATO au ajuns ieri la concluzia ca, in ceea ce priveste apararea antiracheta, exista o amenintare, iar statele aliate trebuie sa respecte principiul indivizibilitatii, transmite Mediafax. Scheffer a precizat ca la nivelul NATO va fi facuta o analiza pentru amplasarea unui scut antiracheta care sa acopere si zonele Aliantei care nu erau protejate de scutul american (printre care Romania, Grecia, Bulgaria - n.r.), aceasta chestiune urmand insa sa fie analizata la summitul Aliantei din 2009. Secretarul general al Aliantei nu a putut insa sa precizeze cine va plati costurile privind crearea unui scut antiracheta al NATO in conditiile in care doar patru state NATO nu sunt protejate de sistemul antiracheta american. In ceea ce priveste scutul american, plan cu care Rusia nu este de acord, SUA si Cehia au anuntat tot ieri, la Bucuresti, ca au incheiat un acord privind amplasarea pe teritoriul ceh a unor elemente ale sistemului antiracheta, a informat AFP. Dupa cum sustine Washingtonul, elementele scutului antiracheta american instalate in Cehia si Polonia vizeaza asigurarea protectiei SUA fata de posibile atacuri venite din partea unor tari cum este Iranul. Rusia considera ca instalarea sistemului american in Europa reprezinta o amenintare la adresa ei si se opune planului american. Acordul semnat ieri prevede amplasarea in Republica Ceha a unei statii radar pentru detectarea lansarilor de rachete balistice, care urmeaza sa functioneze impreuna cu zece rachete de interceptare instalate in Polonia. (L.P.) Marea Neagra, in documentul final NATO Documentul final al Consiliului Nord-Atlantic face referire la situatia din jurul Marii Negre si la conflictele inghetate, a declarat ieri intr-o conferinta de presa presedintele Traian Basescu. Seful statului a subliniat ca este extrem de important ca in documentul final al Consiliului Nord-Atlantic se face referire la Marea Neagra, recunoscandu-se importanta strategica a zonei, si la conflictele regionale, denumite si conflicte inghetate. Basescu a mentionat ca in document se face referire la independenta si integritatea teritoriala a Republicii Moldova, Georgiei, Azerbaidjanului si Armeniei, state in care exista conflicte regionale. Presedintele a precizat ca in document se face referire si la problema securitatii energetice, mentionandu-se ca statele membre se angajeaza sa procedeze la schimburi de informatii legate de eventualele acte de sabotaj al infrastructurii de transport a energiei. Regiunea Marii Negre este aprig disputata de marile puteri. In preziua summitului NATO de la Bucuresti, presedintele american George W. Bush declara la Neptun: "Noi impartasim preocuparile pe care le aveti privind securitatea, pentru dorinta dumneavoastra de a ridica rolul acestei zone, pentru fondul financiar pe care l-am facut pentru Marea Neagra, pentru a intari statul de drept, guvernele democratice in tarile din zona". Declaratia presedintelui american vine dupa un raport al Ministerului rus de Externe care arata ca Rusia a trebuit sa lucreze sustinut pentru a contracara initiativele Bucurestiului legate de infiintarea in regiunea Marii Negre a unor structuri cu o importanta componenta extraregionala si in primul rand a Forumului Marii Negre pentru dialog si parteneriat. (George DAMIAN) Suplimente pentru Afganistan Problema Afganistanului, unul dintre subiectele majore aflate pe agenda summitului NATO, a fost discutata ieri dupa amiaza de liderii Aliantei, reuniunea fiind prezidata de secretarul general al ONU, Ban Ki Moon. Romania a anuntat deja ca este gata sa suplimenteze trupele din Afganistan, unde poate desfasura cel mult 150 de militari. Atat ministrul Apararii, Teodor Melescanu, cat si presedintele Traian Basescu sustin insa ca trebuie sa existe o distribuire echitabila a soldatilor NATO in regiune, atat in zona mai periculoasa din sud, unde se afla acum romanii, danezii si canadienii, cat si in nord, unde se afla trupele germane. Presedintele afgan Hamid Karzai urma sa le propuna ieri liderilor NATO o extindere semnificativa a rolului armatei nationale si preluarea unor responsabilitati de securitate in Kabul de la trupele ISAF. In cursul diminetii, secretarul general al NATO, prezent la Summitul Tinerilor Atlantisti, declara ca Alianta spera ca Rusia sa fie curand de acord sa permita tranzitarea teritoriului sau pentru transportul de echipament pentru fortele internationale din Afganistan. La randul sau, premierul britanic Gordon Brown a cerut guvernelor occidentale sa depuna mai multe eforturi pentru a sprijini misiunea NATO in Afganistan. Franta a decis si suplimentarea cu 700 de soldati a efectivelor franceze din Afganistan, pentru marirea sigurantei si consolidarea securitatii in aceasta tara. (L.P.) Macedonia a fost respinsa Asteptarile Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (FYROM) de a fi invitata in NATO la summit-ul din Capitala Romaniei s-au naruit ieri. Jaap de Hoop Scheffer a anuntat ca Organizatia va avea, incepand de anul viitor, doar 28 de state membre, prin includerea Albaniei si Croatiei. Desi consolata la unison de SUA, Franta si Germania, delegatia FYROM a anuntat ca va parasi Romania. Tensiunile provocate pe ruta Skopje-Atena de revendicarea simultana a denumirii de Macedonia au dat peste cap agenda summit-ului NATO de la Bucuresti, FYROM ramanand in afara NATO. Albania si Croatia au fost invitate sa adere la Alianta, invitatia pentru Macedonia fiind amanata, a anuntat, ieri, secretarul general al NATO. Alianta "recunoaste activitatea sustinuta si angajamentul demonstrate de FYROM fata de valorile europene si operatiunile NATO", a declarat Scheffer, observand "cu regret" ca "nu s-a inregistrat un rezultat de succes" in privinta disputei dintre Skopje si Atena pe tema denumirii de "Macedonia". "Este regretabil pentru pricipiile democratiei faptul ca Macedonia a fost pedepsita astazi nu pentru ceea ce a facut, ci pentru ceea ce este", a afirmat Antonio Milososki, seful diplomatiei de la Skopje, subliniind ca numele Republicii Macedonia va ramane acelasi. (A.M.L.) The new York Times Opozitie la extindere Summitul NATO a tinut ieri prima pagina a celor mai importante ziare straine, care au comentat atat subiectele aflate pe agenda reuniunii cat si elementele mai putin placute, de ordin organizatoric sau problema cainilor vagabonzi. Publicatia germana "Der Spiegel" a titrat "NATO se intruneste pentru trei zile de ciorovaieli", iar ziarul britanic The Times a tinut sa aminteasca faptul ca "presedintele George W. Bush a cerut Aliantei sa ignore obiectiile Rusiei si sa sustina aderarea Ucrainei si Georgiei". La Stampa "Nici un NATO pentru Georgia si Ucraina" Cotidianul italian La Stampa a apreciat ca nu este vorba de "nici un NATO pentru Georgia si Ucraina". In aceeasi nota ziarul britanic The Independent a comentat ca "premierul britanic, Gordon Brown, a facut front comun cu aliatii mai precauti din UE impotriva presedintelui Bush, referitor la admiterea celor doua foste republici sovietice". Cotidianul american The New York Times, citand un oficial german, vorbea despre faptul ca Italia, Ungaria si statele Benelux s-au alaturat Germaniei si Frantei in opozitia manifestata fata de extinderea NATO spre est. Pentru Newsweek, moartea interpretului roman Teo Peter intr-un accident de masina provocat de seful serviciului de paza al Ambasadei americane la Bucuresti, care consumase alcool, este un subiect care umbreste summitul NATO, deja marcat de diviziuni. (L.P.)