Regia Autonoma a Distributiei si Exploatarii Filmelor (RADEF) "RomaniaFilm" a fost distrusa sistematic, cu largul concurs al Ministerului Culturii si Cultelor, pentru ca un grup transpolitic sa puna mana pe un patrimoniu imobiliar in valoare de peste cinci miliarde de euro. O avere uriasa de peste 500.000 de metri patrati situati in locuri cu mare vad din 77 de localitati, orase si resedinte de judet. In acest moment, din cele 416 de spatii ale RADEF mai functioneaza doar 37 de cinematografe. Reprezentantii MCC in Consiliul de Administratie al RADEF au dus, practic, la faliment aceasta regie a statului fara a li se imputa vreodata ceva. Mai mult, cativa dintre ei au fost promovati. ZIUA a intrat in posesia unui document tinut la categoria "strict secret" de catre sefii de la RADEF. Astfel, am putut afla faptul ca RADEF si-a inchiriat spatiile in 2007 la preturi mult subevaluate, dupa ce Consiliul de Administratie al RADEF aprobase scaderea chiriilor la jumatate din pretul anului 2006. Printre clientii RADEF se numara Adrian Sarbu, Dan Voiculescu, Anca Vlad. Oameni de afaceri care au stiut sa obtina pretul cel mai bun de la RADEF. Un Raport al Autoritatii de Control a Guvernului din 13 septembrie 2006 arata felul in care cei care au condus RADEF au pus regia pe butuci. Scaderea continua a chiriilor pe spatiile din patrimoniul RADEF, neincasarea chiriilor si nerezilierea contractelor atunci cand ele erau si juridic de domeniul evidentei au fost facute cu acordul Consiliului de Administratie al RADEF. La ora cand Autoritatea de Control a Guvernului cerceta RADEF, din Consiliul de Administratie al regiei faceau parte patru reprezentanti ai MCC numiti de ex-ministrul Mona Musca. Cinematografe date pentru casino si locuinte private In loc de filme romanesti finantate din bugetul de stat si premiate in lume, acum putem vedea in cinematografele RADEF urmatoarele activitati consemnate chiar in contractele de inchiriere: comert, jocuri distractive, club, discoteca, alimentatie publica, billiard, disco-bar, casa de schimb valutar, restaurant, parcare auto, foto, salon coafura-cosmetica, turism, cafenea internet, toneta de dulciuri cu dozatoare, jocuri calculator, pop-corn, agentie auto, reparatii bijuterii, reparatii incaltaminte, fast-food, atelier confectii textile, magazin de mobila, ceasornicarie, patiserie, patinoar-iarna, atelier de reparatii auto, casa de amanet, depozite, birou avocatura, panificatie, taxi, internet, activitate paza si ordine publica, atelier confectii textile, camin de batrani, consignatie, prestari servicii medicale, depozit marfuri, comert bijuterii, conferinte pe teme religioase (pentru secte -n.r). ZIUA a intrat in posesia unei Note interne a RADEF care confirma faptul ca cinematografele date gratuit autoritatilor locale au fost bun prilej de afaceri imobiliare si comert. Filiala Arges-Valcea a RADEF a trimis o Nota prin care informeaza despre urmatorul fapt: ,Cinematografele care au fost predate autoritatilor locale prin Hotarari de Guvern sau Hotarari Judecatoresti, din judetele Arges si Valcea, nici unul nu si-a pastrat destinatia actuala". Conform Notei citate, cinematografele au devenit orice altceva decat sala de proiectie pentru film. Astfel, in cinema Lumina din Pitesti functioneaza sediul Oamenilor de Afaceri din Arges, in cinema Unirea din Curtea de Arges functioneaza un bar, o discoteca si cateva magazine, in cinema Modern din Ramnicu Valcea functioneaza Teatrul "Anton Pann". Gradina de vara Modern din Ramnicu Valcea a fost vanduta de Primarie imediat dupa ce a primit-o de la MCC pentru constructia unei proprietati private. La cinema Flacara din Ramnicu Valcea e in curs de amenajare un casino. Cinema Progresul din Dragasani este cu lacatele puse pe el si nu se stie, deocamdata, ce destinatie ii vor da autoritatile locale. "Gradina de Vara din Ramnicu Valcea a fost data cu titlu gratuit catre Consiliul Local, iar a doua zi a fost vanduta unei persoane fizice, unde a fost ridicata o vila. De fapt, asta se urmareste in cazul locatiilor care pleaca cu titlu gratuit catre primarii", ne-a spus un membru al Sindicatului Liber RomaniaFilm care nu a dorit sa i se faca public numele pentru a nu fi dat afara de catre oamenii lui Iorgulescu in Consiliul de Administratie al RADEF. Pana in 1990, RADEF era o institutie cu 5000 de salariati si 600 de sali. Guvernul Romaniei si in principal Ministerul Culturii si Cultelor sunt principalii responsabili pentru faptul ca in prezent mai sunt doar 37 de sali de cinematograf si doar 300 de salariati ai RADEF. Ministrul Adrian Iorgulescu a initiat Hotararea de Guvern nr.1792/ 2006 privind transmiterea unor imobile din domeniul privat al statului si administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor "Romaniafilm", in domeniul public al unor orase, municipii si/sau judete si in administrarea consiliilor locale sau, dupa caz, judetene ale acestora. Sub mandatul lui Adrian Iorgulescu au fost date gratuit 17 sali de cinema la Consiliile Locale, dupa cum urmeaza: la Ramnicu Valcea - cinema Flacara, la Calarasi - cinema Victoria, la Slatina - cinema Albatros, la Brasov - cinema Patria, la Miercurea-Ciuc - cinema Transilvania, la Odorheiul Secuiesc - cinema Arta, la Braila - cinema Pescarus, la Suceava - cinema Modern, la Gura Humorului - cinema Lumina, la Caransebes - cinema Tineretului, la Oradea - cinema Transilvania si Libertatea (trei sali), la Brad - cinema Zarand, la Timisoara - cinema Capitol, la Covasna - cinema Victoria, la Dragasani - cinema Progresu, la Somcuta Mare - cinema Chioarul. HG nr.1792-2006 a fost atacata in justitie atat de Sindicatul Liber RomaniaFilm, cat si de Confederatia Nationala Sindicala "Cartel Alfa". Procesele cu sindicalistii sunt pe rol. De retinut e faptul ca din cele 17 cinematografe date de Iorgulescu nici unul nu si-a pastrat destinatia principala, filmul. Cinematograful copiilor, "Doina", a ajuns "Terasa Doamnei" Ministerului Culturii si Cultelor nu funizat nici o informatie solicitata solicitata de ziarul nostru. In ciuda obstructiei, ZIUA a pus mana pe cel mai secret document de la RADEF: "Sinteza clauzelor din contractele de valorificare pe spatiile din cladirile administrate de RADEF RomaniaFilm - intocmita la 01.01.2007". Dosar penal la DNA Directia Nationala Anticoruptie face in acest moment o cercetare preliminara privind unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare din istoria postdecembrista. Asta dupa ce Sindicatul Liber RomaniaFilm a facut o sesizare la DNA cu privire la jaful sistematic la care a fost supus patrimoniul RADEF. Aceasta sesizare s-a constituit in dosarul nr. 8.780 din 5 decembrie 2007. DNA cerceteaza in acest caz comiterea urmatoarelor infractiuni: abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice si fapte de coruptie. In dosarul 8.780 de la DNA sunt implicati ministrul Adrian Iorgulescu, fostii membri ai Consiliului de Administratie al RADEF, precum si toate persoanele nominalizate in Raportul Autoritatii de Control a Guvernului din 2006. Functionarii MCC in Consiliul de Administratie al RADEF au fost nominalizati de Autoritatea de Control a Guvernului ca fiind raspunzatori de gravele nereguli ale RADEF consemnate in 2006. Iata lista reprezentantilor MCC in Consiliul de Administratie al RADEF, nume gasite responsabile in Raportul Autoritatii de Control a Guvernului: Mihaela Hamza, Anca Eliza Constantin, Chrisanta Nichifor si Tudorel Urian. Documentul dezvaluie faptul ca toate spatiile RADEF au fost mult subinchirate, sub valoarea de piata a chiriilor din acele zone comerciale. Campionul relatiilor favorizate cu RADEF este Cezar Iulius si partenerul sau de afaceri Romeo Virgil Tanasescu. Acestia au preluat, conform datelor existente la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, urmatoarele spatii ale RADEF: Cinematograful si gradina de vara "Doina" din Bucuresti, str. Doamnei nr.9, unde se afla restaurantul "Terasa Doamnei", Oficiul Stefanesti, prin C.I.Bulevard SRL, Cinematograful Floreasca, prin Dakota Impex, o parte din Cinematograful Luceafarul, prin Romovi Com. Cezar Iulius a facut un contract in participatiune cu RADEF, la 29.11.2004, valabil pe cinci ani, prin care a inchiriat 16.000 mp pe Sos. Stefanesti nr. 20 din Voluntari pentru 600 euro pe luna. Pentru spatiul "Terasa Doamnei", aflat in fata Bancii Nationale a Romaniei din Bucuresti, Cezar Iulius a obtinut, prin contractul reinnoit la 15.11.2005, 1,92 euro pe metru patrat pe luna. Pentru Bingo Floreasca, a mai obtinut de la RADEF o chirie de 2,04 euro, dupa ce obtinuse o reducere a vechiului contract de la 5000 USD lunar pentru 1284 metri patrati ai cinematografului la 2632 euro. Ce este mai interesant, Cezar Iulius si firma sa CI Bulevard au inchiriat RADEF sediul central din str. Henri Coanda nr.27 pentru 5.000 euro lunar, in timp ce pentru spatiile inchiriate de la RADEF plateste lunar 2800 euro. Astfel, RADEF ii aduce lunar lui Cezar Iulius un profit de aproape 2200 euro. Grav este ca oamenii lui Adrian Iorgulescu din Consiliul de Administratie al RADEF si ministrul Culturii si Cultelor insusi n-au facut nimic pentru a corecta afacerile falimentare ale RADEF, afaceri aflate inca in derulare. Salarii restante, facturi neplatite In prezent, situatia RADEF se deterioreaza pe zi ce trece. Facturile la utilitati nu sunt achitate de sapte luni, iar distribuitorii de film nu au mai fost platiti din iulie 2007. Din acest motiv, noutatile sunt programate in cinematografe dupa ce acestea au fost vazute la Mall-urile din toata tara. De cand Adrian Iorgulescu a preluat portofoliul Culturii in Guvernul Romaniei nu a fost demarat nici un proiect de constructie sau reabilitare generala a unui cinematograf din banii RADEF sau ai Guvernului. Mai mult, Adrian Iorgulescu urmeaza sa mai dea gratuit consiliilor locale alte 80 de cinematografe in acest an. Gestul ministrului naste mari semne de intrebare cu atat mai mult cu cat din cele 17 cinematografe date de Iorgulescu nici unul nu si-a pastrat destinatia. In loc sa investeasca in reabilitarea sau constructia unor cinematografe, Iorgulescu asteapta obstescul sfarsit al RADEF, situatie prin care patrimoniul imobiliar al regiei va fi dat pe foarte putin sau chiar pe gratis. Ministerului nu i-a pasat de interesele statului Autoritatea de Control a Guvernului a cerut, in 2006, Ministerului Culturii si Cultelor ca prevederile proiectului sau de Hotarare de Guvern, nr.1792/2006, sa faca referire stricta la transformarea RADEF in societate comerciala, urmand ca privatizarea acestei regii sa fie facuta de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Tot in 2006, Autoritatea de Control a Guvernului a cerut MCC ca in obiectivele de privatizare a cinematografelor RADEF sa urmareasca evaluarea corecta a patrimoniului acestei regii, privatizarea si urmarirea recuperarii debitelor dupa metodele legale specifice AVAS. MCC a ignorat, insa, constatarile si masurile dispuse de Autoritatea de Control a Guvernului, initiind HG 1792/2006 cu prevederi care prejudiciaza grav RADEF si interesele statului. Astfel, s-a ajuns ca privatizarea cinematografelor sa fie la mana ministrului Iorgulescu si a oamenilor sai din Consiliul de Administratie al RADEF. "Niciodata MCC nu ne-a cerut punctul de vedere privind transformarea regiei in societate comerciala. Noi, de altfel, am facut o lista cu cinematografele cu potential pentru activitatea viitoarei societati comerciale. Nici pana in ziua de astazi cei de la MCC nu au fost interesati de propunerile noastre. Singurii pana acum care au fost interesati de opiniile si sugestiile noastre au fost cei de la PSD, prin presedintele grupului parlamentar PSD, Viorel Hrebenciuc, care a spus ca ne sustine si ne ajuta ca aceste cinematografe sa nu moara", ne-a declarat Maria Bikfalvi, presedintele Sindicatului Liber RomaniaFilm, sindicat afiliat la Federatia Cultura si Arta din CNS Cartel Alfa. Contracte cu Adrian Sarbu sau familia Voiculescu Pe langa Cezar Iulius exista si alte nume grele din Topul Milionarilor din Romania care fac afaceri profitabile cu RADEF. Adrian Sarbu a obtinut pentru Pro Cinema-ul ce a inlocuit vechiul cinema Luceafarul o chirie de doi euro pe metru patrat. Media Pro Pictures a incheiat, la 05.07.2004, un contract cu RADEF pentru Cinematograful Libertatii din Buftea pentru o chirie lunara de 0.95 Euro pe metru patrat. Cinematograful Excelsior din Bucuresti a fost inchiriat pentru 0,69 Euro pe metru patrat companiei Intact Prod SA ce ii are ca asociati fizici pe Camelia si Rodica Voiculescu, iar ca asociati persoane juridice - Grupul Industrial Vociulescu si Compania (GRIVCO) si Fundatia Umanista Dan Voiculescu. Anca Vlad, prin campania Silex, a inchiriat Cinematograful Giulesti din Bucuresti pentru 2,46 Euro (contract reinnoit la 15.01.2007 prin care se trecea de la suma totala de 1900 USD la 1770 Euro). Sinteza clauzelor din contractele de valorificare pe spatiile RADEF poate fi citita in intregime pe siteul ziarului nostru www.ziua.ro. 1230 de RON pentru Patria! Cea mai asteptata lovitura imobiliara pentru cei care doresc privatizarea RADEF este scoaterea la vanzare a cinematografelor dupa pretul de inventar contabil al acestora. ,Patria" din Bucuresti valoreaza "exorbitanta" suma de 1230 RON. ZIUA a aflat valorile de inventar ale cinematografelor RADEF care nu au fost inca privatizate. Sumele deconspira adevaratele ganduri ale celor care doresc cat mai repede privatizarea cinematografelor. Pe nimic, se pot obtine spatii imobiliare de sute de mii de Euro. Publicam valorile imobiliare pentru urmatoarele 12 cinematografe din Bucuresti: Patria - 1230 RON, Scala - 3900 RON, Gloria - 50.028 RON, Corso - 9500 RON, Europa - 2365 RON, Cultural - 3691,4 RON, Favorit - 67.271 RON, Excelsior - 44.741 RON, Grivita - 43.050 RON, Giulesti - 25.814 RON, Floreasca - 44.944 RON si Luceafarul - 54.296 RON. Cinematograful Arta din Sibiu, construit inainte de 1989 din banii salariatilor RADEF, are valoarea de inventar de 40.000 RON. Cinematograful Republica din Cluj e trecut in inventar cu suma de 47.167 RON. Cinematograful Lumina din Pitesti a fost vandut cu 700 de Euro Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Arges dupa ce fusese dat de Iorgulescu cu titlu gratuit catre Primaria Municipiului Pitesti. In afara cinematografelor gata de a fi vandute, RADEF mai detine alte valori imobiliare importante in foste oficii, foste ateliere, foste garaje si alte spatii anexe, valori ce fac parte din patrimoniul public de stat si care sunt trecute cu valoarea de inventar, nu cu cea de piata. Strategia din cinematografie La o saptamana dupa ce ZIUA a trimis conducerii MCC mai multe intrebari despre soarta cinematografelor, ministrul Adrian Iorgulescu si secretarul general Virgil Nitulescu (foto) s-au intalnit cu regizorii Cristian Mungiu si Tudor Giurgiu pentru a gasi solutii si strategii privind cinematografia din Romania. In urma acestei intalniri de imagine si suport pentru ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu va lansa in urmatoarele zile strategia pentru cinematografe. In aceasta strategie va intra si resturarea salilor de cinema ale RADEF pentru ca acestea "sa devina prietene cu publicul". "Peste doua saptamani, urmeaza sa lansam strategia privind cinematografele. S-au clarificat principalele puncte de interes, precum sprijinul creatiei cinematografice, realizarea unui program educational in sprijinul tinerilor care doresc sa aiba contacte cu filmul romanesc si initierea unor masuri nationale legislative", a declarat, pentru Mediafax, Adrian Iorgulescu dupa intalnirea cu Mungiu si Giurgiu. Caravana lui Mungiu Pe 10 decembrie 2007, Cristi Mungiu a fost invitat la Centrul pentru Jurnalism Independent unde a urmarit un documentar despre caravana cinematografica pentru difuzarea filmului "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" in 15 orase din Romania in care nu mai exista cinematografe. Orase care au avut, insa, inainte de 1989 cinematografe. "Noi am facut un prim pas pentru a aduce filmul acolo unde nu existau conditii. Mai departe, insa, este responsabilitatea autoritatilor in domeniu sa se ocupe de crearea acestor facilitati - renovarea si extinderea salilor de cinematograf", a spus Cristian Mungiu dupa incheierea caravanei. La Centrul pentru Jurnalism Indepenent, Cristi Mungiu a mai adaugat ca MCC ar trebui sa creeze un program, un sistem de promovare a cinematografiei romanesti. Institutiile statului trebuie "sa functioneze fara tras sfori", a punctat Mungiu referindu-se la marile lipsuri si hibe ale industriei cinematografice de la noi.

Dan Mircea CIPARIU