Aflat la Munchen, la cea de-a 44-a Conferinta anuala pe probleme de securitate, prim-vicepremierul rus, Serghei Ivanov, a asigurat Washingtonul ca Moscova nu isi propune o confruntare deschisa cu rivalii sai, ci o "colaborare multilaterala", in special impotriva proliferarii armelor de distrugere in masa, fara a uita sa atentioneze Occidentul cu privire la consecintele unei eventuale recunoasteri a independentei Kosovo. Rusia si Statele Unite vor continua discutiile privind proiectul american de amplasare a elementelor unui scut antiracheta in Europa, a mai declarat Ivanov, "chiar daca rezultatul nu este pozitiv". Dupa revenirea in forta la discursurile caracteristice Razboiului Rece, responsabilii rusi au prezentat ieri o strategie de apropiere fata de SUA Rusia isi va apara interesele nationale, insa nu doreste o confruntare directa cu rivalii sai, a declarat, ieri, prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov, in cea de-a doua zi a Conferintei pe teme de securitate, desfasurata in perioada 8-10 februarie, la Munchen. Moscova vrea "sa ocupe un loc potrivit in politica mondiala", insa "nu intentioneaza sa raspunda provocarilor prin crearea de blocuri militare sau angajarea in confruntari deschise cu oponentii nostri", a adaugat oficialul rus, la doar cateva zile dupa ce presedintele Vladimir Putin taxa, in cadrul Consiliului de Stat, apropierea NATO de granitele Federatiei Ruse, amintind bazele americane din Romania si Bulgaria in context. Rusia si SUA trebuie "sa preia conducerea" discutiilor privind un nou regim mondial al armamentului, a continuat Ivanov, subliniind ca, "mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa incepem sa colaboram in format multilateral, deoarece sunt sigur ca nici unul dintre noi (...) nu are indoieli in legatura cu importanta barierelor multilaterale impotriva proliferarii armelor de distrugere in masa". Prim-vicepremierul Ivanov a respins criticile formulate la adresa respectarii principiilor democratice in Rusia, oferind drept exemplu cursa electorala pentru Kremlin, in care s-au inscris nu mai putin de patru candidati, spre deosebire de competitia pentru Casa Alba, in care sunt angajati candidati care reprezinta doar doua optiuni politice. Kosovo, precedent pentru Ciprul de Nord Subiectul Kosovo a fost prezent, de asemenea, pe agenda Conferintei anuale pe probleme de securitate de la Munchen, partea rusa reiterand avertismentele cu privire la o eventuala recunoastere a independentei provinciei separatiste de catre Occident. Statele europene risca sa deschida o "cutie a Pandorei" daca vor recunoaste independenta Kosovo, a declarat prim-vicepremierul Serghei Ivanov. "Nu vrem sa cream un precedent. Credem ca, daca se va ajunge la recunoasterea unilaterala a Kosovo, va fi un precedent. Acesta va fi in mod clar dincolo de legislatia internationala si va fi ceva apropiat de deschiderea unei cutii a Pandorei", a adaugat oficialul rus, apreciind ca recunoasterea unilaterala a independentei provinciei Kosovo poate duce la crearea unei situatii similare si in cazul Republicii Turce a Ciprului de Nord. Daca Occidentul "va recunoaste independenta Kosovo, trebuie sa recunoasca si Ciprul de Nord", a spus Ivanov. Republica Turca a Ciprului de Nord nu este recunoscuta, in prezent, pe plan international decat de Turcia. Serbia: "UE isi bate joc de propriile principii" In asteptarea datei de 17 februarie, intens vehiculata presa de limba albaneza drept termen pentru declararea independentei Kosovo, presedintele sarb, Boris Tadici, a lansat, la finalul saptamanii trecute, un ultim apel la reluarea negocierilor pe tema statutului provinciei. "Acum sunt necesare negocieri serioase privind Kosovo. Negocierile serioase sunt necesare pentru a-i proteja pe sarbii din Kosovo si lacasurile noastre religioase", a declarat Tadici. Mai intransigent, seful Executivului de la Belgrad, Voislav Kostunita, a declarat, ulterior, ca, sustinand independenta provinciei Kosovo, Uniunea Europeana "isi bate joc de propriile principii". "In cazul Serbiei, Europa, expusa unor presiuni puternice venite din partea SUA, isi bate joc de principiile pe care a fost cladita", a declarat Kostunita, exprimandu-si din nou opozitia fata de intentia UE de a trimite o misiune in Kosovo, incalcand, astfel, rezolutia 1.244 a ONU. Liderii UE urmeaza sa se pronunte asupra acestui aspect in cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale si Relatii Externe prevazut pentru data de 18 februarie. Desi se opune independentei Kosovo, alaturi de alte state europene, Romania si-a anuntat participarea la misiunea UE in Kosovo cu 60 de politisti si 115 jandarmi. (A.M.L.)