Ziua Logo
  Nr. 4117 de vineri, 21 decembrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Desertul A2
-- Jocurile politice au blocat construirea utilitatilor pe singurul drum cu pretentii europene din Romania. Autostrada Soarelui a fost, practic, abandonata
Singura autostrada din Romania proiectata la standarde europene din cele doua existente in intreaga tara arata, la patru ani de la inaugurarea primului tronson, ca un drum pustiu: fara benzinarii, restaurante sau alte spatii de servicii nelipsite pe soselele din Uniunea Europeana. Soferii, si mai ales cei straini, risca sa faca pana prostului pe Autostrada Soarelui daca au uitat sa alimenteze in oras. Aceasta in ciuda faptului ca, inca de acum trei ani, investitorii
si-au manifestat interesul de a deschide statii de benzina, avand in vedere traficul impresionant care, potrivit estimarilor, va creste in urmatorii ani la 15.000 de autoturisme pe zi.
Autoritatile din transporturi evita sa vorbeasca despre jocurile de putere din spatele acestei anomalii, insa dau de inteles ca tensiunile care au blocat atat mai multe proiecte de autostrada, cum ar fi cea Bucuresti - Brasov, cat si constructia de utilitati pe Bucuresti - Constanta (autostrada A2), ar fi de natura politica.
Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sustin ca lipsa benzinariilor si a spatiilor de servicii de pe A2 este rezultatul faptului ca, pana acum, pur si simplu nu s-a avut in vedere acest lucru. Cel putin pana in 2007 nu a existat nici macar un proiect viabil care sa faca posibila construirea utilitatilor. "S-a intarziat pentru ca, cum sa va spun, pana acum nu s-a avut in vedere dorinta aceasta de concesionare. S-a vorbit de o intretinere multianuala, se discuta sa dam unor firme pe o perioada de 3 - 5 ani sa faca o intretinere a autostrazii. In acest context nu s-a mai vorbit despre concesionare, iar concesionarul are nevoie de cadastru, ca ii trebuie ca sa obtina autorizatii de constructii pentru statiile PECO", afirma Cristian Duica, director general adjunct intretinere si administrare CNADNR. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca fostul ministru, Gheorghe Dobre - care a preluat mandatul in 2005, la "pachet" cu primii 100 de kilometri de autostrada, proaspat inaugurati - a respins ideea de parteneriat public - privat, adica de concesiune a autostrazii. Lipsa benzinariilor ar fi doar "varful icebergului" unor dezbateri tensionate asupra oportunitatii introducerii managementului privat pentru asigurarea de servicii pe autostrazi si chiar a constructiei acestora in regim de parteneriat public - privat. Potrivit unor surse, Dobre chiar s-ar fi exprimat ca nu accepta asemenea "smecherii". In acelasi timp, fostul ministru a reziliat intelegerile de parteneriat pentru constructia autostrazii Bucuresti - Brasov, semnate de precedentul guvern cu firmele Strabag, Vinci, Ashtrom Roichmann, lucru care le-a determinat pe acestea sa ameninte ca vor da statul in judecata, pe motiv ca bagasera milioane de euro in lucrari premergatoare. Democratul si-a explicat, la momentul respectiv, decizia, prin faptul ca parteneriatul public-privat (PPP) nu permitea concurenta, deoarece prevederile din legislatie nu le respectau pe cele din legislatia europeana.
"Trauma" lui Dobre
Legislatia pe care au fost facute parteneriatele reziliate de Dobre a fost modificata in 2005, pentru a fi armonizata cu cea europeana, care cere transparenta totala in procedurile de achizitie publica, insa ministrul democrat a evitat, in continuare, sa lucreze pe formule de PPP. Astfel, nu s-a mai gasit, in timpul mandatului sau, nici o varianta viabila de a asigura servicii pe autostrada. "Doi ani de zile nu s-a intamplat foarte mult in acest domeniu pentru ca domnul ministru Dobre nu a dorit sa faca licitatii si proiecte in PPP considerand ca nu e o procedura convenabila", spune Septimiu Buzasu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si fost director in cadrul CNADNR. Acesta a mai aratat ca incercarile lui Dobre de a asigura o intretinere multianuala nu au avut succes pentru ca, fiind vorba de o perioada foarte scurta de timp, nu a fost foarte atractiv pentru investitori. Majoritatea companiilor petroliere interesate sa faca benzinarii pe autostrada au aratat ca nu au timp nici macar sa isi amortizeze investitia si atunci prefera sa nu investeasca. "Pe A2, fiind pe coridorul IV (n.r. - paneuropean) si avand doar un sector mic la acel moment - pana la Drajna - s-a incercat acea intretinere multianuala care a esuat - au fost trei incercari de a face licitatii - la primele doua a fost deficit de procedura, la a treia nu s-a prezentat nimeni sau s-a prezentat o singura firma - a fost un fiasco total. Dobre a fost extrem de temator, nu a vrut sa-si asume nici o decizie. A spus, ca atata vreme cat va fi ministru nu va exista PPP", a adaugat Buzasu. La randul sau, Dobre a reactionat iritat la problema autostrazilor. "Daca eu acum un an si jumatate am intampinat piedici, in timpul asta nu s-au despiedicat? Au ramas impiedicate? Ati auzit de un ministru care concesioneaza el? E vorba de Companie... Ce legatura are Ministerul? Un fost ministru a tot povestit care sunt problemele la momentul respectiv. Si cu autostrada, ce se intampla n-a interesat pe nimeni la acel moment. De fapt acuma vad ca nu mai intereseaza pe nimeni, vorbeste doar Compania cand e zapada. Iar cand eram ministru toata lumea: ministrul n-a facut. Aveti Compania la dispozitie, intrebati-i pe ei!", ne-a declarat Dobre.
Incurcaturi juridice
La aceste balbaieli s-au adaugat si problemele juridice cu spatiile aferente serviciilor, care au fost cumparate de stat, dar care nu au nici pana la ora actuala cadastru si intabulare.
Referitor la problema blocarii proiectelor de constructie a utilitatilor, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban afirma ca a fost vorba de o situatie ambigua in ce priveste proprietatea si legislatia. "Practic, Compania nu este proprietara terenului, terenul este al statului si CNADNR este concesionar si ei nu aveau posibilitatea legala sa subconcesioneze. Atunci am decis sa derulam procedura cu Ministerul Transporturilor si Compania", ne-a declarat ministrul. Orban a adaugat ca intarzierea a fost si o chestiune de decizie politica: "La urma urmei - daca se ia o decizie politica se face caietul de sarcini sa demareze licitatia". In 2006, al doilea ministru al Transporturilor din defuncta Alianta DA, Radu Berceanu (foto), a revenit cu ideea concesiunii serviciilor, insa nu a mai avut timp s-o puna in practica. Oficialii ministerului spun ca, pana in luna iunie 2007, nu a existat nici o hartie oficiala care sa spuna ca se vor face concesiuni sau cum se va face intretinerea si operarea pe cele doua tronsoane de autostrada existente, asta in principal din cauza problemelor de deficit bugetar. Proiectele care nu aveau finantare nu aveau o viziune cum sa fie finantate, concesiunea fiind o forma de finantare in afara bugetului, daca includem la aceasta categorie inclusiv imprumuturile externe.
Banul public la ban privat trage
Intr-un final, dupa mai multe incercari si erori succesive, autoritatile au decis ca tot banul privat este solutia pentru arterele principale ale infrastructurii rutiere si au deschis portile catre parteneriatul public - privat.
Daca, intr-o prima faza, ministrul Orban si CNADNR anuntau concesionarea Autostrazii Soarelui, la pachet cu utilitatile, ulterior au decis sa "rupa" licitatia pentru benzinarii si servicii, pentru ca lucrurile sa mearga mai repede urmand ca, dupa concesionarea autostrazii, investitorul castigator sa preia si contractele de utilitati. Acesta ar urma sa asigure intretinerea si supravegherea A2 vreme de 29 de ani - pe toata durata contractului - si sa aiba incasari de la furnizorii de utilitati, respectiv sumele stabilite de acestia cu MT, dar si de la stat - sub forma unor plati de disponibilitate pentru serviciile asigurate. "Am luat decizia ca pentru statiile de carburanti sa facem licitatie separata - prima data ne-am gandit la o forma de inchiriere care merge foarte repede - nu se poate inchiriere pentru ca benzinarii nu pot obtine o autorizatie de constructie pe baza unui asemenea contract. Nu putem vinde spatiile pentru ca sunt spatiu public. Atunci singura varianta e tot concesionarea, care se poate face pe Ordinul 34 sau pe concesionare de bunuri, in cazul careia procedura se simplifica", ne-a declarat secretarul de stat Septimiu Buzasu (foto). Licitatia ar urma sa aiba loc cel mai tarziu in martie 2008, iar benzinariile amplasate din 25 in 25 de kilometri alternativ, pe ambele sensuri de mers. Pana la acel moment, ar urma sa fie rezolvata si problema intabularii.
Ministerul Transporturilor a renuntat la ideea initiala de a pune taxa pe A2, aceasta fiind construita din bani publici si din bani europeni. Totusi, reprezentantii ministerului au aratat ca nu pot garanta faptul ca taxa nu va fi introdusa odata cu o eventuala schimbare a legislatiei.
Regulile jocului, schimbate din mers
Potrivit Ministerului Transporturilor, in iunie 2007 s-a aprobat un memorandum in sedinta de Guvern prin care se promoveaza 15 proiecte in regim de concesionare care vizeaza atat cele doua autostrazi existente - A1 si A2, dar si constructia de noi autostrazi, care nu aveau finantarea asigurata - nici din fonduri europene, nici din bugetul de stat si nici alte surse de finantare (credite sau fonduri europene). Cel mai probabil, soferii vor plati taxe pe autostrazile construite in parteneriat public- privat, in cazul carora investitorul va asigura finantarea lucrarilor. De exemplu, pe Bucuresti - Brasov a fost aprobat studiul de fundamentare pe formula de concesionare, prin ordin de ministru. "Suntem in procedura de concesionare pe formula de dialog competitiv cu termen de depunere a ofertelor pe 15 ianuarie 2008. Dialog competitiv inseamna ca acolo unde achizitorul (n.r. - Ministerul Transporturilor) nu are experienta suficienta si nu poate defini in termeni foarte exacti serviciul sau lucrarea pe care o doreste se merge pe o varianta in care exista un dialog cu ofertantii care ajung in finala, astfel incat permanent oferta e imbunatatita", ne-a declarat Septimiu Buzasu, secretar de stat in MT.
La coada UE
Cu mai putin de 250 de kilometri de autostrada construiti, Romania se afla pe penultimul loc in Uniunea Europeana, dupa Bulgaria, care are 323 de kilometri de autostrada, la o suprafata de doua ori mai mica. In topul european al autostrazilor, mai prost decat noi stau tari precum Bosnia si Albania - care nu sunt inca in UE sau Letonia. In cei 17 ani care au trecut de la Revolutie, autoritatile nu au reusit sa dea in folosinta decat circa 150 de kilometri de autostrada. La instalarea la guvernare, Alianta DA a promis 520 de kilometri de autostrada pana in 2008, promisiune din care, pana in momentul de fata, au "onorat" mai putin de 90 de kilometri.
Pagina realizata de Gilda POPA 
 Afisari: 1373  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 4 Afiseaza toate comentariile  
Cadou de la Mircea Cartarescu   de popescu aurel
Caderea capitalismului   de YOGHINUL
Nu cunosc autorul fotografiei dar cred ca ar trebui sa participe la concursuri internationale. Foto   de ionion
Hienele bolsevice de la Bucuresti fura de sting - au ajuns la teica si nu mai lasa nimic   de ionion
A r h i v a
  Procurorii nu l-au convins pe tatal Simonei    19 comentarii
  Serbia se va judeca pentru Kosovo    1 comentariu
  Voronin schimba steagul si stema    2 comentarii
  Ultima zi a pelerinajului de la Mecca    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 ZIUA VA COLINDA! (2487 afisari)
 Experimentul KGB. Pana cand? (2457 afisari)
 Kosovo (1908 afisari)
 Procurorii nu l-au convins pe tatal Simonei (1445 afisari)
 Desertul A2 (1373 afisari)
 Sarkozy incalca protocolul Vaticanului din dragoste pentru Carla Bruni (1257 afisari)
 Accidentul lui Orban: Martorii mai au un pic si isi petrec Sarbatorile la Parchet (916 afisari)
 Practic si distractiv: Un restaurant german este dotat cu gauri pentru fumat (909 afisari)
 Iliescu vrea sa mistifice adevarul despre decembrie '89 si in cartile de istorie (849 afisari)
 New Orleans: Primaria si-a tratat locuitorii cu electrosocuri si gaze lacrimogene (548 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.01792 sec.