Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit, ieri seara, la New York, pentru a dezbate subiectul Kosovo, in contextul in care ecourile recentului summit de la Bruxelles nu s-au stins inca, decizia oficialilor UE de a trimite o misiune proprie in regiune apasand pe nervii Serbiei. Ocazia s-a dovedit a fi insa perfecta pentru ca Transnistria sa readuca pe tapet problema recunoasterii independentei sale autodeclarate fata de Republica Moldova. La o saptamana dupa incheierea oficiala a negocierilor dintre Belgrad si Pristina pe marginea statutului Kosovo, reprezentantii celor cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Rusia, Franta, Marea Britanie si China) s-au reunit, ieri, la New York, pentru a dezbate soarta provinciei sarbe, acum majoritar albaneza. Momentul a fost intens speculat peste Ocean, separatistii de la Tiraspol profitand de ocazie pentru a-si reafirma dorinta de a-si obtine independenta fata de Chisinau. "Observam ca este luata o decizie sub egida ONU de a transforma Kosovo dintr-o tara cu un statut nedefinit intr-una guvernata de legislatia internationala. Am vrea ca si statul nostru transnistrean sa fie recunoscut, daca va fi luata o astfel de decizie", a declarat, ieri, presedintele Parlamentului transnistrean, Evgheni Sevciuk, citat de RIA Novosti. Transnistria si-a proclamat independenta in 1991, organizand, in septembrie, anul trecut, un referendum, in cadrul caruia peste 97,1% din populatie s-a pronuntat in favoarea desprinderii de Republica Moldova si a alipirii la Federatia Rusa. Presedintele rus, Vladimir Putin, a amenintat voalat UE, la summitul Rusia-UE de la Lisabona, cu repercusiuni similare in urma "precedentului Kosovo", mentionand cazul Transnistriei si Romania. Lumea, divizata La reuniunea de la New York erau asteptati, ieri, emisari atat din partea Belgradului, cat si din partea Pristinei, discutiile anuntandu-se a fi deosebit de tensionate in contextul in care punctele de vedere diametral opuse exprimate de oficialii sarbi si cei kosovari in cadrul negocierilor mediate de troica SUA-UE-Rusia se regasesc si la nivelul Consiliului de Securitate, impartit acum in doua tabere distincte. In vreme ce SUA, Marea Britanie si Franta afirma ca timpul negocierilor a expirat si pledeaza in favoarea unei reglementari rapide a statutului Kosovo, Rusia si China se opun ideii, favorizand reluarea discutiilor intre parti. In paralel, seful diplomatiei ruse a continuat ofensiva lansata, marti, la adresa Occidentului, calificand, ieri, drept "perfida" initiativa responsabililor europeni de a trimite, in Kosovo, o forta de politie comunitara, si instituirea unei administratii civile a UE in provincia ce ameninta cu proclamarea independentei fata de Serbia. "Intentia de a inlocui misiunea ONU cu una a UE este de-a dreptul perfida, pentru ca, daca aceasta initiativa ar fi fost inaintata Consiliului de Securitate, deznodamantul ar fi fost altul. Problema este ca unii incearca sa interpreteze Rezolutia 1244 ca pe un document ce permite secretarului general al Natiunilor Unite sa schimbe componenta prezentei civile si politice in Kosovo dupa bunul sau plac", a declarat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, amintind ca decizia privind schimbarea componentei actualei misiuni ONU in Kosovo trebuie sa treaca obligatoriu prin forul decizional al Natiunilor Unite. Cinci pentru Serbia Liderii UE s-au reunit, la finalul saptamanii trecute, la Bruxelles, pentru a dezbate subiectul Kosovo, evitand insa sa adopte o pozitie clara asupra statutului provinciei, in conditiile in care cinci state membre, Romania, Slovacia, Grecia, Cipru si Spania, se opun adoptarii unei solutii care ar putea leza integritatea si suveranitatea Serbiei. Reprezentantii celor 27 de state-membre au convenit, totusi, asupra mobilizarii, in regiune, a unei misiuni de 1800 de politisti si juristi europeni pentru a sprijini politia si justitia din provincie. Interventia oficialului rus se produce in contextul in care acelasi Serghei Lavrov acuza, marti, Occidentul ca "a tinut Pristina de mana" in timpul negocierilor cu Belgradul pe marginea statutului Kosovo, indepartand discutiile mediate de troica SUA-UE-Rusia de un compromis. UE nu-si abandoneaza responsabilitatile UE are responsabilitatea de a continua eforturile de solutionare a crizei privind viitorul statut al provinciei Kosovo si nu va renunta la acest obiectiv in pofida esecului negocierilor dintre Belgrad si Pristina, a declarat, saptamana aceasta, Inaltul Reprezentant UE pentru Politica Externa. "UE are o responsabilitate si va face tot posibilul pentru a ajunge la o solutie care va contribui la obiectivul nostru de stabilitate in regiune", a declarat, marti, Javier Solana, la incheierea unei intalniri cu ministrul sloven de Externe, Dimitrij Rupel. UE "nu-si va abandona responsabilitatile", a adaugat oficialul european, respingand posibilitatea aparitiei unei crize majore in regiune, in cazul unei declaratii unilaterale de independenta din partea majoritatii albaneze din Kosovo. (A.M.L.) Un milion de kosovari vor sa ajunga in UE In cazul proclamarii independentei provinciei Kosovo si al recunoasterii sale de catre SUA si statele Uniunii Europene, aproximativ un milion de kosovari ar pleca in Europa in cautarea unui trai mai bun, indica o cercetare sociologica publicata la Pristina. Dupa cum au relevat reprezentanti ai unei organizatii neguvernamentale din Kosovo, circa 49% dintre cele doua milioane de locuitori ai provinciei doresc sa plece din cauza conditiilor economice foarte grele. Recunoscand independenta Kosovo, tarile UE spera sa schimbe in mod fundamental problema migrarii ilegale din aceasta provincie. In general, Bruxellesul spera sa transforme Pristina intr-un partener viabil, cu care sa poata angaja negocieri privind readmisia si cooperarea in domeniul dezvoltarii economice. Belgradul considera insa ca optica Bruxellesului ar putea fi una gresita. (L.P.) Declaratie in Parlamentul de la Bucuresti Parlamentul Romaniei urmeaza sa adopte, astazi, o declaratie pe tema Kosovo, transmite Mediafax. Declaratia stabilita de cele doua Comisii de politica externa ale Legislativului va fi aprobata in cadrul Birourilor Permanente reunite, pentru adoptarea sa nefiind necesara o intrunire in plenul comun al celor doua camere, a precizat secretarul Camerei Deputatilor, Ioan Munteanu. Presedintele Comisiei de politica externa din Senat, social-democratul Mircea Geoana, a declarat, luni, ca va propune adoptarea de catre plenul Parlamentului a unei declaratii referitoare la situatia provinciei Kosovo, care sa fundamenteze pozitia Romaniei in aceasta problema. Potrivit lui Geoana, declaratia va solicita continuarea demersurilor si negocierilor intre sarbi si kosovari, pana la gasirea unei solutii. (A.M.L.)

Anne Marie LUPASCU