Magistrati cu probleme se gasesc nu numai la Parchetul General si la CSM, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pe rolul instantei supreme, la sectia Contencios-Administrativ, se afla doua dosare in care un grup de judecatori incearca sa scape de acuzatia de fraudare a bugetului de stat, dupa ce timp de aproape un an au incasat ilegal zeci de mii de euro.
Acestia au intrat in vizorul Consiliului Superior al Magistraturii dupa ce, desi s-au pensionat, au ramas in posturile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ignorand procedurile legale de eliberare si reincadrare in functia de magistrat. CSM a stabilit ca aceste proceduri ii obligau sa revina in sistem doar ca judecatori la Curtile de Apel sau tribunalele de unde fusesera initial promovati la Inalta Curte. Consiliul le imputa acestora ca au incasat ilegal banii de pensie de serviciu in cumul ilicit cu salariile de magistrat de instanta suprema. Sase din cei 12 judecatori pensionari au atacat insa hotararea CSM pentru a-si acoperi fraudele financiare.
Hotararea plenului CSM nr.477/2007 impunea "eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor care au obtinut decizii de pensionare si care au procedat la punerea in plata a acestora, dar si-au continuat activitatea, fara a opera o reincadrare in functie, cumuland astfel drepturile de pensie cu indemnizatia pentru exercitarea functiilor respective". Cu alte cuvinte, CSM stabilea ca acei magistrati care au obtinut decizii de pensionare si care au fost puse in practica nu mai pot sa-si continue activitatea decat daca urmeaza procedura de reincadrare in functie. Mai exact, in cazul de fata, locul de munca al judecatorilor pensionati nu ar mai fi fost Inalta Curte de Casatie si Justitie, ci Curtile de Apel sau tribunalele din care au provenit ca magistrati la instanta suprema. Practic, o decadere profesionala. In caz contrar, a mai aratat CSM in hotararea sa, adica in situatia ramanerii in post, fara a formula cererea corelativa de eliberare din functie si fara a opera o reincadrare legala in functie, devine ilegal cumulul de drepturi rezultat. Este vorba despre cumulul ilicit al incasarii drepturilor de pensie cu indemnizatia ridicata, tot lunar, de catre judecatorul-pensionar ramas in functie.
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
|
155 de milioane pe luna
Astfel de cazuri s-au mai inregistrat si la alte instante sau parchete din tara, un exemplu elocvent al ilegalitatii acestui cumul financiar incasat cu buna stiinta fiind cel al fostului prim procuror al Parchetului de pe langa tribunalul Dambovita, Mihai Adrian, denuntat de mai multe ONG-uri ca absolvent al Scolii de Securitate Baneasa. Despre procurorul Adrian Inspectia CSM a stabilit ca a intervenit in favoarea fiicei sale cu ocazia unui control la Parchetul Pucioasa unde se afla un dosar in care aceasta era avocat.
Acest caz insa nu i-a speriat pe judecatorii pensionari de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cei 12 au incasat timp de aproape un an ilegal zeci de mii de euro, detinand functia de magistrat la instanta suprema desi iesisera la pensie. Incalcand astfel grav legea si hotararea CSM despre care am amintit mai sus. Prinsi in offside, o parte din acestia au formulat, chiar la Inalta Curte, o actiune de contestare a hotararii CSM, deschizand doua dosare. Judecatorii s-au bazat probabil pe colegii lor de breasla, care le vor judeca cazul in spiritul proverbului o mana spala pe alta, mai ales cand este vorba de a incasa ilicit de la bugetul de stat pe langa pensia consistenta de magistrat ICCJ de 75 de milioane si o indemnizatie lunara de activitate continuata de 80 de milioane de lei vechi. In lotul contestatarilor deciziei CSM se numara, in dosarul 6778/1/2007, judecatoarele pensionate Eugenia Popa (cu domiciliul ales ICCJ) si Mariana Brandusa Stefanescu (cu domiciliul la ICCJ, sotia fostului nomenclaturist al Judetenei Dolj a PCR, Traian Stefanescu, familie supranumita la Craiova "Stefan-secu"). In celalalt dosar cu cauza si obiect identice (nr.6570/1/2007) apar alte "celebre" judecatoare, precum Zenovia Popescu (cu domiciliul ales ICCJ, un controversat magistrat penalist, specializat in achitari casate de completul de noua judecatori al instantei supreme) sau Maria Gaita (tot cu acelasi domiciliu ales la ICCJ).
Lista magistratilor
Lista cu judecatorii supremi care vor sa-si incaseze in continuare din bugetul de stat si pensia de serviciu si indemnizatia (salariul) de magistrat in functie dupa varsta de pensionare cuprinde urmatoarele nume: Brandusa Stefanescu, Eugenia Popa, Margareta Teodorescu, Zenovia Popescu, Maria Gaita, Magdalena Dumitru. Ceilalti sase judecatori supremi aflati in aceasta situatie, dar care nu au formulat actiune in instanta sunt: Maria Anghelescu (fost inspector in MJ), Gabriela Gaspar (sotia fostului parlamentar PSD Axinte Gaspar), Eugenia Lohan, Ana Savin, Gabriela Stecoza (sotia fostului secretar de stat in MJ Ioan Alexandru, demisionat in 2002 in urma unui mare scandal de presa), Mariana Prodan. Acestia incaseaza si ei, linistiti, aproximativ 160 de milioane de lei pe luna ( pensia de serviciu si salariul de magistrat suprem). Ei nu s-au adresat inca Justitiei pentru a li se recunoaste legalitatea incasarii acestui cumul financiar. (S.A.)
Smecheriile judecatorilor
De ce a fost nevoie de introducerea in instanta, la sectia de Contencios-Administrativ, a doua cauze cu acelasi obiect? Deoarece primul dosar, cel cu numarul 6570/1/2007, a cazut aleatoriu la un complet prezidat de judecatorul Gheorghe Albu, nu tocmai usor de convins in spiritul "solidaritatii imorale de breasla". Ce au facut in aceasta situatie judecatorii-pensionari care au incasat aproape un de zile cate 80 de milioane de lei ilegal, pacalind statul? Au mai introdus o actiune, dupa o saptamana de la anuntarea primei cauze, formandu-se dosarul nr.6778/2007, care a cazut "aleatoriu" la un complet mai bland. Dosarele au primit termene dupa termene din cauza unor chichite generate de partile cauzelor, timp in care banii statului au fost incasati ilicit de cei 12 magistrati. O alta judecatoare aflata in aceeasi situatie, Magdalena Dumitru, nu s-a trecut pe lista cu reclamantii din actiunea impotriva hotararii CSM, deoarece face parte din Sectia Contencios a instantei supreme. Adica acolo unde se solutioneaza cele doua cauze.n (S.A.)