In Kosovo, electricitatea este un barometru al confuziei. La intrarea in Pristina, centrala termica "Kosovo A'' simbolizeaza tot ceea ce provincia ar dori sa uite inainte de a obtine independenta: mostenirea Iugoslaviei socialiste ca bijuterie energetica a acesteia; oprimarea anilor Milosevic care a determinat NATO, la inceputul lui 1999, sa bombardeze infrastructurile provinciei, pentru a o elibera de menghina sarbilor; si risipa financiara a ultimului deceniu, caracterizata printr-un aflux de trupe si capitaluri straine, dar si printr-o coruptie generalizata si o carpaceala politico-economica dezastruoasa. Lazer Krasniski, fostul director al KEC - Kosovo Energy corporation - a tinut registrul acestei risipe, pastrata sub tacere de o comunitate internationala constransa, de la punerea sub tutela ONU, in iunie 1999, sa se eschiveze de la lucrurile cele mai presante si sa inchida ochii asupra derivelor, comenteaza le Temps. Reteaua electrica a fost conceputa la scara nationala a fostei Iugoslavii, care a cunoscut insa, cu incepere din 1989, din cauza betiei nationaliste a lui Slobodan Milosevic, convulsiile politice ale Balcanilor. Instalatii furate, reparate, abandonate. Penele de curent sunt o garnitura inerenta a tuturor razboaielor. La aproape 9 ani de la punerea in aplicare a salvarii internationale a Kosovo, ele au devenit endemice, aruncand cartiere intregi din Pristina in intuneric, in timp ce generatoare puternice si zgomotoase ilumineaza instalatiile KFOR - forta NATO - si MINUK - autoritatea civila a ONU. "Unde s-au dus sutele de milioane de euro investite de UE in reabilitarea retelei? - intreaba fostul director, faimos pentru lupta sa "de gherila'' impotriva conducerii KEC, care l-a indepartat din post. "Cum poti sa crezi ca UE, cu toti expertii si inginerii sai nu este capabila sa furnizeze curent celor doua milioane de kosovari in timp ce fostul stat iugoslav decrepit reusea acest lucru?'', intreaba el. Cel putin 900 de milioane de euro au fost injectate in acest sector de tarile donatoare, in perioada 1999-2007. 50% din curentul produs in Kosovo nu este platit. Doua uzine - "Kosovo A'' si "Kosovo B'' - sunt acuzate ca emit de 74 de ori mai multe particule poluante decat media tolerata de Bruxelles. Computerele se sting, frigiderele, televizoarele si radiatoarele nu mai functioneaza. Cum sa faci sa mearga economia si viitoarea tara, in aceste conditii?, se intreaba patronii de intreprinderi. Haos in numele stabilitatii Barometrul are doua fatete. "Nu putem acuza comunitatea internationala fara a lua in seama explozia cererii. Se construieste peste tot. Numarul cafenelelor si buticurilor s-a inmultit cu zece dupa 1999'', a argumentat Lorik Hashiu, seful proiectului de construire a "Kosovo C'', viitoarea termocentrala prezentata de administratie drept bijuteria energetica a Balcanilor la orizontul anului 2020. Kosovo este in priza. Peste tot rasar ca din pamant case, mai ales construite de etnicii albanezi grabiti sa ocupe cat mai mult teritoriu. Si rebusul politico-militar al enclavelor sarbe este tot electric, pentru ca locuitorii acestor fasii de teritoriu tinuti la distanta de Belgrad, unde traieste "in cusca'' aproximativ 7% din populatie, nu isi platesc factura. Absenta unui statut definitiv complica si mai mult impartirea cartilor. "Kosovo C'' va costa 3,5 miliarde de euro. Diagnosticul e cifrat. Estimarile sunt validate de marile cabinete internationale de audit. Jurnalistul Berat Buzhala de la cotidianul Express tuna si fulgera: "Kosovo este condus de o administratie internationala care se comporta ca un potentat colonial'', explica tanarul reporter faimos pentru ca a dezvaluit ca mai multi inalti responsabili ai MINUK au facut obiectul unor anchete interne. "Acesti experti straini au salarii mari si vor mai presus de orice liniste. Astfel, ei stabilesc intelegeri cu mafiotii locali reconvertiti in politicieni'', a mai spus el. Afirmatiile lui Berat descriu adevaruri ascunse. "Independenta apropiata cere sa se spuna lucrurilor pe nume - a afirmat un expert european. Cu incepere din 1999 s-au revarsat munti de bani aici pentru a se evita anumite optiuni. A fost cumparata rabdarea albanezilor. Fara a reglementa insa nimic''. Rezultatul: o orbire si o neputinta problematica, dovedita cu prilejul revoltelor anti-sarbe din 2004, legat de care KFOR, depasita de situatie, a intampinat dificultati enorme pentru a le impiedica, dupa ce au existat 19 morti si peste 900 de raniti. "Comunitatea internationala a ajuns in Kosovo in situatia unui refuz grotesc al realitatii. Usa este deschisa pentru o escaladare si mai rea a violentelor'', a avertizat, in vara aceasta, un raport confidential comandat de armata germana. "Comunitatea internationala si mafiile au un pact nescris'', a acuzat un ONG local. "In numele stabilitatii, toata lumea inchide ochii'', a mai spus el. Serbia refuza trocul Kosovo contra aderarii la UE Termenul fixat de secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, pentru desfasurarea negocierilor dintre Belgrad si Pristina pe tema statutului Kosovo a expirat ieri, fara ca partile implicate in discutiile mediate de troica UE-SUA-Rusia sa renunte la pozitiile inflexibile exprimate anterior. In vreme ce oficialii sarbi au declarat ca nu sunt dispusi sa cedeze provincia istorica acum majoritar albaneza in schimbul aderarii la UE, responsabilii kosovari au cerut Occidentului sa le sustina "urgent" intentia de a-si declara independenta de Serbia "mult mai devreme decat luna mai" a anului 2008. Serbia nu va accepta sa piarda Kosovo in schimbul aderarii la UE, a declarat, ieri, vicepremierul sarb, Bojidar Djelici. "Nu va exista un schimb Kosovo contra Europei", a precizat Djedici, citat de Tanjug. "Serbia nu il va accepta niciodata si nimeni nu i-a cerut-o niciodata", a subliniat oficialul sarb. "UE nu este o tara, nu este membra a Natiunilor Unite si nici nu va fi parte la demersurile pentru Kosovo. Acestea revin Consiliului de Securitate al ONU si statelor membre ale Natiunilor Unite, in nici un caz UE", a adaugat Djelici, in contextul in care Bruxelles-ul si Belgradul au semnat, la inceputul lunii noiembrie, Acordul de Stabilizare si Asociere, considerat a fi un prim pas in directia aderarii Serbiei la spatiul comunitar. In replica, premierul provinciei Kosovo, Agim Ceku, a solicitat, ieri, liderilor UE sa solutioneze "de urgenta" situatia provinciei aflate sub administrarea ONU din 1999, in conditiile in care aceasta isi doreste independenta. Bruxelles-ul trebuie "sa recunoasca nevoia unei finalizari imediate si definitive a acestui proces", a afirmat Ceku. "Cred ca Serbia poate alege: sa mearga inspre viitor alaturi de noi, sau sa se intoarca singura in trecut. Noi speram ca va face alegerea corecta", a mai spus el. In acelasi timp, Hashim Thaci (foto) - fostul lider de gruparii paramilitare UCK, ce se asteapta sa devina viitorul premier al provinciei - a aratat ca Pristina va amana prezentarea declaratiei de independenta pana cand primi acordul final din partea UE. "UE este cheia. Noi suntem in favoarea unei declaratii coordonate de independenta. Din punctul nostru de vedere, recunoasterea este la fel de importanta ca si declaratia insasi", a afirmat Thaci pentru Financial Times. Rugat sa clarifice speculatiile recente privind momentul unei declaratii de independenta, purtatorul de cuvant al "echipei de unitate" a Kosovo, implicata in negocierile cu Serbia, Skender Hyseni, a precizat ca aceasta masura ar urma sa fie luata "mult mai devreme decat in mai", in urma unei "coordonari" cu Washingtonul si Bruxelles-ul. La finalul saptamanii trecute, troica UE-SUA-Rusia a prezentat secretarului general al ONU, Ban Ki-Moon, un raport privind cele patru luni de negocieri mediate international, soldate cu un nou esec, Consiliul de Securitate al ONU urmand sa dezbata dosarul Kosovo in data de 19 decembrie. Rusia va declara "ilegala" independenta Kosovo Rusia a avertizat, ieri, statele occidentale ca recunoasterea unei declaratii unilaterale a independentei Kosovo ar putea provoca "o reactie in lant" de probleme in Balcani si nu numai. "Proclamarea unilaterala a independentei Kosovo si recunoasterea unei astfel de independente nu va ramane fara consecinte", a precizat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov (foto), dupa expirarea oficiala a datei-limita pentru negocierile dintre sarbi si albanezi. "Va genera o reactie in lant in Balcani si alte zone ale lumii", a declarat seful diplomatiei moscovite, dupa o serie de discutii cu presedintele cipriot Tassos Papadopoulos. "Cei care concep astfel de planuri trebuie sa cantareasca foarte atent consecintele", a adaugat Lavrov, potrivit Reuters. Intrebat care va fi reactia Rusiei in cazul recunoasterii independentei unilaterale a Kosovo, oficialul rus a declarat: "Intr-un astfel de caz aceste tari ar incalca legislatia internationala. Nu vom sprijini o incalcare a legislatiei internationale". Rusia va declara "ilegala" proclamarea independentei Kosovo de catre albanezii kosovari fara acordul Consiliului de Securitate al ONU, a declarat, la randul sau, Aleksandr Botan-Harcenko, reprezentantul Rusiei in cadrul troicii de mediatori a Grupului de Contact (SUA, Rusia si UE) pentru Kosovo. "Daca albanezii kosovari isi vor proclama independenta unilateral, fara sa-si asigure sprijinul Consiliului de Securitate al ONU, Rusia va aprecia acest pas ca fiind absolut ilegal", a afirmat diplomatul rus, citat de Itar-Tass. "Aceasta va insemna - in opinia noastra - o incalcare flagranta a Rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU", a adaugat el. "Vom face apel la parti si la moderatorii internationali sa readuca procesul in cadrul legal", a mai spus Botan-Harcenko, mentionand ca "aceasta va sta la baza pozitiei Moscovei". Solana crede intr-un acord al UE Statele europene sunt pe punctul de a-si depasi divergentele privind statutul final al provinciei Kosovo si de a se apropia de o pozitie comuna, a declarat, ieri, Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externa, Javier Solana. "Cred ca ne apropiem de o pozitie comuna in cadrul UE" in aceasta privinta, a precizat Solana, cu putin inainte de o reuniune la Bruxelles a ministrilor europeni de Externe. "Cred ca vom fi in masura sa ajungem la o pozitie care sa permita statelor membre UE sa se adune si sa isi asume responsabilitatile", a adaugat el. Anumite state membre, intre care Spania, Ciprul, Grecia, Slovacia si Romania, se opun insa ideii de independenta a Kosovo. Liderul diplomatiei suedeze, Carl Bildt, mediator activ in Balcani in anii '90, a precizat ca o singura tara din UE continua sa se opuna unei recunoasteri a independentei Kosovo, in lipsa aprobarii Consiliului de Securitate al ONU. Desi Bildt nu a mentionat Ciprul, colegul sau luxemburghez, Jean Asselborn, a recunoscut ca este vorba despre aceasta tara. Republica Cipru, aflata in sudul insulei divizate din 1974, se teme ca recunoasterea unei declaratii de independenta unilaterala a Kosovo poate fi utilizata ca precedent pentru Republica turca a Ciprului de Nord, recunoscuta doar de Ankara. In pofida acestei probleme, presedintia portugheza a UE s-a aratat optimista inainte de reuniune. "Vom progresa spre unitate", a precizat Luis Amado, ministrul portughez de Externe. Voluntari romani pentru cauza sarba O fundatie din Cluj-Napoca este dispusa sa trimita voluntari in Kosovo pentru a lupta in armata sarba, acestia asumandu-si toate riscurile ce decurg dintr-un asemenea demers, transmite Mediafax. Conducerea Fundatiei Culturale "Sarmisegetuza" i-a trimis o scrisoare ambasadorului Serbiei la Bucuresti, Dusan Crnogorcevici, cu rugamintea de a transmite autoritatilor de la Belgrad disponibilitatea unor membrii ai fundatiei "sa lupte, ca si voluntari, alaturi de armata sarba pentru ca provincia Kosovo sa ramana teritoriu al Serbiei". "Consideram Kosovo o reduta a crestinatatii si democratiei occidentale in fata asaltului fundamentalismului musulman", se arata in scrisoarea adresata diplomatului sarb, potrivit Mediafax. In documentul citat, reprezentantii Fundatiei Culturale "Sarmisegetuza" il informeaza pe ambasadorul sarb ca membri Fundatiei au incercat si in 1999, cand NATO a bombardat Iugoslavia, sa trimita prima grupa de voluntari "Vulturii Sarmizegetusei" sa lupte in Kosovo "pentru apararea acestui leagan al ortodoxiei balcanice fata de ofensiva fundamentalismului musulman", fara a avea insa succes. Presedintele Fundatiei Culturale "Sarmisegetuza", Ionut Tene, a declarat ca estimeaza la sapte numarul voluntarilor dispusi sa lupte in Kosovo. "Sunt voluntari din intreaga tara, care au stagiul militar satisfacut, la diferite arme. (...) Cei sapte voluntari se vor inrola in armata sarba cu toate riscurile de rigoare", a spus Tene, citat de Mediafax.

Pagina realizata de Anne-Marie LUPASCU