Ziua Logo
  Nr. 4023 de sambata, 1 septembrie 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Cultura
Ineptiile din reclame
Industria reclamei s-a dezvoltat cert in Romania ultimului deceniu. Reclame pline de umor, mesaje flatante, povesti simpatice spuse cu mijloacele concise ale publicitatii, unde reclamele la bere exceleaza, au invadat audiovizualul nostru. Recunoasterea calitatii unor clipuri nu elimina insa inconfortul fragmentarii emisiunilor. Cu cat filmul se apropie de deznodamant, cu atat intreruperile devin mai iritante. Pauza publicitara paraziteaza fluenta programelor si este resimtita de telespectator ca o intruziune impotriva careia are un antidot slab: telecomanda.
Cateva reclame de televiziune inteligente sau haioase nu pot anihila penibilul altora, indiferent ca au fost concepute in laboratoarele globalizarii sau local. Dintre cele care reusesc sa faca praf concomitent logica si stiinta in frunte se afla o reclama la sampon care contine nu masline sau aloe vera, ci "agenti de directionare a firelor rebele"! Detergentii genereaza frecvent reclame cu sterotipuri de gen si contin uneori propria contrareclama: tot la doua-trei luni apare "noul" detergent care il face de ras pe cel vechi laudat anterior. Detergentul nou este "extra", "super", "ultra", la fel si cremele de fata care intineresc cu 20 de ani. In aceste cazuri mesajul publicitar nu pare a da doi bani pe credibilitatea produsului, desi are ca scop castigarea increderii cumparatorului. Dar cum prea mult intelect strica la cumparaturi, reclamele moderne te invita sa iubesti gelul de dus, untdelemnul, maioneza, automobilul, ciocolata, votca sau condimentele, cu alte cuvinte sa fii fidel in amor fata de "brand". Angajata cu contracte scumpe si stricte, publicitatea nu este obiectul unor negocieri etice dintre canalul TV si firmele care o platesc. Cine vine cu bani multi poate face reclama la orice, in orice conditii si oricat, cu cateva limite impuse de Legea Audiovizualului si de CNA. Exemplul flagrant din aceste zile este reclama la iaurtul toxic pe care il proteja prin tacere complice insasi autoritatea de control. Nici scandalul iscat cu asistenta europeana nu a determinat televiziunile sa scoata publicitatea la iaurtul Nutri-day incriminat, care, ca un facut, e construit pe refrenul "sase", un avertisment reversibil.
Americanii, nauciti de cinci decenii de advertising si branding, au inceput sa protesteze impotriva suprapopularii spatiului public cu mesaje de neignorat, impotriva expansiunii corporatiste si a brandingului agresiv. Cotropirii strazii prin reclama, proces numit de unii "fascism cultural", i se opun tot mai insistent "parodierea culturala" initiata in anii '80 de grupul Negativland din San Francisco si "spargatorii de reclame". Tineri artisti intervin cu talent si inspiratie pe panourile publicitare si modifica in raspar imaginile si textele obtinand efecte opuse intentiilor publicitare. Cateva exemple din cartea "No Logo.Tirania marcilor" de Naomi Klein: marul, logo-ul firmei Apple, a fost redesenat ca un craniu, sloganului "Gandeste altfel" i s-a adaugat fotografia lui Lenin, in timp ce mesajul puternicului producator de petrol Exxon a devenit, dupa o deversare poluanta in mare, "Se intampla si porcarii. Exxon".
Brindusa ARMANCA 
 Afisari: 725  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
  Cat de mult iubim corpul    
  Teatrul ca ritual    
  Ce citeau romanii acum 68 de ani?    
  Stiri pe scurt    
 Top afisari / comentarii 
 Neokominternistii lui Tismaneanu, demascati de Victor Frunza (3082 afisari)
 Rusia-SUA, alianta incredibila (3054 afisari)
 Mincinosul de la Chisinau si natangii de la Bucuresti (2743 afisari)
 Cazul Israel Beer (2214 afisari)
 Unde a disparut Mubarak? (2200 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02448 sec.