Directia Nationala Anticoruptie a devenit una dintre cele mai costisitoare institutii din Romania. An de an, zeci de milioane de euro, bani proventi de la bugetul de stat si din fonduri europene, sunt inghititi de institutia condusa de procurorul sef Daniel Morar. Totul pentru prinderea si anchetarea marilor corupti ai Romaniei. In mod normal si tinand cont de cati bani incaseaza anual DNA, activitatea procurorilor lui Daniel Morar ar trebui sa fie una extrem de fructuoasa si eficienta. Lucrurile nu stau insa intocmai. Ba dimpotriva. ZIUA a prezentat pe larg, in urma cu cateva editii, modul dezastruos in care Directia Nationala Anticoruptie isi desfasoara activitatea. Revista "Q Magazin" a mers mai departe cu ancheta privind institutia condusa de Daniel Morar si a descoperit noi aspecte cu adevarat uluitoare. Astfel, "Q Magazin" a publicat in numarul din luna august statistica oficiala prezentata in raportul de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie pe anul 2006. Datele din "Q Magazin", verificate de ZIUA, scot la iveala o realitate cu adevarat socanta. Desi incaseaza zeci de milioane de euro an de an, rezultatele procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie sunt extrem de slabe. Eficacitatea DNA tinde spre zero. Conform statisticii oficiale prezentate in raportul de activitate pe anul 2006, din 1004 dosare pe care DNA le-a avut de solutionat, la nivel central, procurorii lui Daniel Morar au reusit sa finalizeze doar 365. Iar majoritatea au fost finalizate fie cu neinceperea urmaririi penale, fie cu scoatere de sub urmarire penala, doar 54 de cauze fiind trimise in instanta. La nivel central, DNA este structurat in trei mari sectii. Este vorba despre Sectia de Combatere a Coruptiei, Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie si Sectia de Combatere a Infractiunilor de Coruptie savarsite de militari. Toate aceste trei sectii au incasat bani degeaba, eficienta procurorilor fiind aproape nula. Sa le luam pe rand. In 2006, la Sectia de Combatere a Coruptiei din 402 dosare, procurorii au finalizat numai 195. Doar in 25 a fost inceputa urmarirea penala si s-au intocmit rechizitorii, 47 de inculpati fiind trimisi in judecata, iar zece persoane arestate preventiv. La aceeasi sectie, 56 de dosare au fost solutionate cu depasirea termenului de un an de la data inregistrarii, 31 nesolutionate cu depasirea termenului de un an de la data inregistrarii, 28 de cauze solutionate cu depasirea termenului de sase luni de la inceperea urmaririi penale si noua nesolutionate la peste sase luni de la data declansarii urmarii penale. Pe de alta parte, a fost raportat un prejudiciu total identificat de 44 de miliarde de lei vechi, prejudiciu estimativ neconfirmat printr-o sentinta judecatoreasca definitiva si irevocabila. Dezastru si la sectia lui Tulus Cea de-a doua mare sectie din cadrul DNA nu sta nici ea mai bine, rezultatele fiind si aici unele dezastruoase. Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie condusa de procurorul Doru Tulus a reusit anul trecut sa solutioneze numai 99 de dosare dintr-un total de 428. In 18 cauze a fost inceputa urmarirea penala si s-au intocmit rechizitorii, fiind deferite instantei 84 de persoane dintre care trei au fost arestate preventiv. Procurorii de la sectia condusa de Doru Tulus au solutionat 11 dosare la peste un an de la data inregistrarii acestora si 19 cu depasirea termenului de sase luni de la data inceperii urmaririi penale. De asemenea, 55 de dosare nu au fost solutionate la mai bine de un an de la data inregistrarii, iar 37 nu au fost finalizate la peste sase luni din momentul in care s-a declansat urmarirea penala. Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie a raportat un prejudiciu total identificat de 735 de miliarde de lei vechi, prejudiciu estimativ care, la fel ca si la Sectia de Combatere a Coruptiei, nu a fost confirmat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. 71 din 174 Procurorii de la Sectia de Combatere a Infractiunilor de Coruptie savarsite de militari au avut de solutionat 174 de dosare. Au reusit sa finalizeze doar 71, in 11 dintre acestea incepandu-se urmarirea penala si intocmindu-se rechizitorii. 31 de inculpati au fost trimisi in fata instantei, trei persoane fiind arestate preventiv. De asemenea, 9 cauze au fost solutionate la peste un an de la data inregistrarii, iar 14 nesolutionate. Alte 10 dosare au fost solutionate cu depasirea termenului de sase luni de la data inceperii urmaririi penale, iar 14 au fost nefinalizate. Si la aceasta sectie, procurorii au identificat un prejudiciu total a carui valoare este de 16 miliarde de lei vechi. Nici acesta insa nu a fost confirmat in instanta. Cum se cheltuiesc 20 de milioane de euro Asa cum spuneam, pentru toate aceste "performante" DNA incaseaza anual zeci de milioane de euro. Bani proveniti fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene. Niste sume uriase care nu sunt deloc justificate daca ne gandim la randamentul scazut al procurorilor lui Daniel Morar. In 2006, Directia Nationala Anticoruptie a primit 63.555.603 RON, adica 20,5 milioane de euro. Din aceasta suma, 52.448.603 RON (16,8 milioane de euro) au provenit din fonduri alocate de la bugetul de stat, iar 11.107.000 RON (circa 3,7 milioane de euro) din fonduri externe nerambursabile. Peste 50 de milioane de RON au fost folositi pentru cheltuieli curente. Este vorba despre cheltuieli de personal, cheltuieli pentru bunuri si servicii si cheltuieli pentru transferuri. Pentru prima dintre aceste categorii s-au alocat 38.813.000 RON. Din aceasta suma, 31.082.313 au reprezentat cheltuielile salariale, 1.520.739 cheltuielile salariale in natura, iar 6.209.948 contributiile. 11.073.000 RON s-au alocat pentru categoria bunuri si servicii. Defalcat, banii au fost utilizati astfel: 8.246.826 RON - bunuri si servicii, 558.000 RON - bunuri de natura obiectelor de inventar, 618.000 RON - deplasari, detasari si transferari, 96.000 RON - carti, publicatii si materiale de documentare, 442.000 RON - consultanta si expertiza, 35.000 RON - pregatire profesionala, 500 RON - protectia muncii, 1.076.674 RON - plata energiei electrice si termice, apa, canal, salubritate etc. Pe langa cele peste 50 de milioane RON alocate pentru cheltuielile curente, 1.856.603 RON au fost alocati pentru cheltuieli de capital. Din aceasta suma au fost cumparate o cladire in Constanta, noua autoturisme, o autoutilitara, un aparat pentru controlul bagajelor cu raze X, calculatoare si aparate de aer conditionat. De asemenea, o parte din acesti bani au fost utilizati pentru consolidarea serviciului teritorial Alba Iulia. Personal suficient pentru rezultate slabe Directia Nationala Anticoruptie se poate declara multumita nu doar in ceea ce priveste banii extrem de multi pe care ii primeste an de an. Spre deosebire de alte institutii similare - Parchet, Politie -, DNA se poate lauda si cu faptul ca exista foarte putine posturi vacante in institutie. Cu alte cuvinte, DNA are suficient de multi angajati pentru a-si face treaba. Lucru care insa nu se intampla. La sfarsitul anului trecut, schema Directiei Nationale Anticoruptie era ocupata in proportie de 89%, din cele 566 de posturi fiind acoperite 501. Potrivit raportului de activitate pe 2006, la institutia condusa de Daniel Molnar din cele 145 de posturi de procurori 118 erau ocupate. De asemenea, din cele 170 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara erau acoperite 162. In ceea ce priveste ofiterii specialisti, din cele 55 de posturi sunt ocupate 52. Pe langa procurori, agenti de politie judiciara si ofiteri specialisti, la DNA exista si 100 de posturi destinate personalului auxiliar, 81 dintre acestea fiind ocupate. La Directia Nationala Anticoruptie mai exista 96 de posturi pentru personalul economico-administrativ, dintre acestea 88 fiind ocupate. Pe de alta parte, trebuie spus ca in cursul anului 2006 au fost incadrate la DNA 103 persoane, iar fata de 43 s-au incetat raporturile de munca. Totodata, la DNA au fost transferati de la structurile aflate in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor 22 de ofiteri si 3 agenti de politie judiciara, in total, in 2006, fiind inacdrati 159 de ofiteri si trei agenti de politie judiciara. Ineficientul Tulus Dupa cum am aratat, Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie condusa de procurorul Doru Tulus se afla intr-o situatie dezastruoasa, anul trecut fiind solutionate numai 99 de dosare dintr-un total de 428. Lipsa ineficientei l-a determinat de altfel pe ministrul Justitiei Tudor Chiuariu sa ceara in luna mai a acestui an revocarea din functie a procurorului Tulus. Ulterior, Sectia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis declansarea unui control de fond asupra activitatii desfasurate de Directia Nationala Anticoruptie incepand cu 1 ianuarie 2006. Verificarile declansate de CSM au fost finalizate, insa pana in momentul de fata concluziile nu au fost date publicitatii. Alti bani aruncati pe apa sambetei Pe langa faptul ca este o institutie ineficienta in care se pompeaza zeci de milioane de euro, DNA este extrem de costisitor pentru statul roman. Asa cum ZIUA a dezvaluit de curand, o luna de ascultare telefonica a unei persoane costa statul roman peste 7000 RON (aproximativ 2200 de euro). Chiar daca aceasta suma nu este decontata efectiv de DNA, din bugetul propriu, cheltuielile revenind, conform legii, in sarcina statului, ea se regaseste in calculul aparaturii folosite, intretinerea si service-ul acesteia, suportii folositi, dar mai ales in salariile unor specialisti care lucreaza in trei schimburi, 24 de ore din 24. Procurorii anticoruptie au ascultat la greu telefoanele unor persoane, in perioada ianuarie 2005 - mai 2007. Statistica recunoscuta de DNA arata ca in perioada mentionata au fost puse sub ascultare 465 de persoane, din care, in cazul a aproape 200, masura de supraveghere nu a dat nici un rezultat, ceea ce inseamna timp si resurse pierdute. Daca facem un simplu calcul si inmultim numarul de 200 de persoane de mai sus, cu patru luni pentru fiecare, si apoi cu suma de 7000 RON, pentru fiecare luna de interceptare, ajungem la un rezultat al cheltuielilor de 5.600.000 RON. Bani aruncati pe apa sambetei. Procurorii DNA se apara, de regula, cand sunt pusi in fata unor interceptari cu rezultate "0", prin faptul ca mandatele de interceptare audio-video au fost incuviintate de judecator. Trebuie sa spunem ca DNA are propria retea de interceptare telefonica, folosind o conexiune de fibra optica cu legatura directa la serverul Serviciului Roman de Informatii - detinatorul retelei nationale de interceptare a convorbirilor atat din sistemele de telefonie fixa, cat si mobila.

n Pagina realizata de George TARATA