Gabriel ANDREESCU 

O alta ciudatenie: impotriva tuturor principiilor, rechizitoriul a fost pus de catre DIICOT la dispozitia presei, iar aceasta a oferit accesul on-line la continutul sau. Or, procurorii trebuie sa pastreze confidentiale informatiile. Divulgarea rechizitoriului nu este permisa de lege. Nu este in interesul justitiei, caci incalca prezumtia de nevinovatie. Desi datele culese in timpul anchetei penale sunt simple presupuneri, limbajul specializat si autoritatea formala a unui parchet induc publicului impresia vinovatiei celor acuzati. Unii inculpati MISA au primit si apeluri de la persoane straine care gasisera pe site-ul Jurnalului National numerele de telefon prinse in rechizitoriu. Un alt soc il ofera limbajul celui care a elaborat documentul, presupus a se conduce, intre altele, dupa codul deontologic al profesiei. Rechizitoriul insulta, face bascalie, pare scris de cineva implicat intr-o batalie personala. Gregorian Bivolaru este numit "Scumpi" si "Gurul dambovitean". Or, aceste cuvinte nu au nici o legatura cu identificarea penala, singura motivatie a utilizarii altor nume decat cele oficiale. Despre MISA se spune ca ar avea "valente sectare", atitudinea membrilor organizatiei este "similara conceptului de omerta". Practicantii disciplinei ar fi depersonalizati, total obedienti, ar trai insatisfactii personale si greutati, ceea ce explica "racolarea" lor. Trec prin stari de teama, frustrare, neincredere, au reactii atipice de comportament. Sa fie atras procurorul de portretistica literara? Sa nu cunoasca prevederea Codului de procedura penala ce impune ca: "Orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata sa fie tratata cu respectarea demnitatii umane"? Astfel de cuvinte au menirea sa creeze in opinia publica si a judecatorilor adversitate. Marian Delcea forteaza o prezumtie de vinovatie. Pentru a-si intari argumentele, rechizitoriul DIICOT expune texte de lege, se zice, "cu incidenta in aceasta materie la nivel european si mondial". Tinand insa ascunse prevederi centrale ale documentelor invocate, citarile sugereaza ca intreaga comunitate internationala vaneaza gruparile religioase, esoterice sau spirituale intre care DIICOT plaseaza MISA. In document mai apar "constatari tehnico-stiintifice" capabile sa te lase perplex. Cum sa calificam un panseu de genul: "Izolarea sociala a adeptului in interiorul MISA se realizeaza prin exercitarea de catre adept a ridiculizarii sale in societate"? Sau, conform unui comisar psiholog, intelectualii ar fi mai expusi manipularii intrucat sunt "marcati de tendinta de retractivitate din fata dificultatilor adaptative si de preferinta pentru meditatii". Nu am spus nici un cuvant despre fondul analizei, despre probe si concluzii. Cele enumerate demonstreaza mai mult decat suficient gravele probleme intelectual-profesionale ale documentului DIICOT. In ce priveste incalcarea sistematica, flagranta, in rechizitoriu, a prezumtiei de nevinovatie, ea va duce aproape sigur la sanctionarea statului roman de catre Curtea din Strasbourg.