Octavian HOANDRA 

Fascinant este insa faptul ca la alt nivel, mitul "flautului", creat de imbatabilul umor romanesc razbate pana in zilele noastre. Pozitia ferma anti Basescu a d-nei Doina Cornea a starnit in corul de "flautisti" prezidentiali o adevarata panica: o constiinta autentica a Romaniei atentiona lucid ca avand un presedinte de felul d-lui Basescu este, pe termen lung, o catastrofa. Atunci, probabil prin tragere la sorti, in "celula de criza" a flautistilor, d-na Mungiu a fost desemnata s-o "anihileze" pe celebra disidenta. Urmare, d-na Mungiu, (redusa in ultimul timp de lipsa de interes a presedintelui in ce o priveste de la mega-analist, la sora fratelui d-sale) a produs si publicat un text, numit chiar "Intelectualii si puterea. Un raspuns d-nei Cornea". Trec peste lipsa de bun simt - ca sa spun doar atat -, cu care autoarea o trateaza pe d-na Cornea, lansand chiar ideea ca aceasta ar fi rupta de lume, fara televizor si radio, sau alta modalitate de a se informa si ajung la ceea ce se vrea, in apologia d-nei Mungiu, incercarea de a justifica pro-basescianismul degradant al "spumei intelectualilor". Argumentul suprem al acestei "sustineri" este, dupa A.M. un fapt simplu: acela ca "... oamenii il vor pe el, si nu pe Tariceanu sau Voiculescu... (...) Se poate (ca intelectualii - n.n.) sa-si faca iluzii in privinta lui dar singur iluzoriu e faptul ca poti construi ceva intr-o democratie contra vointei oamenilor." Cu alte cuvinte, d-l Basescu trebuie sprijinit de intelectuali pentru ca este iubit de popor. Poate ne spune eminenta politoloaga, atunci cand Iliescu era iubit de 80% din popor, de ce majoritatea intelectualilor erau impotriva lui? De ce atunci, aceiasi "intelectuali" ne spuneau ca multimile nu gandesc, ci isi exprima doar emotiile, si ca rostul intelectualului este tocmai acela de a fi vocea ratiunii? Ar trebui, deci, in viziunea d-nei Mungiu sa n-o credem pe Doina Cornea, fiindca sustinerea fara discernamant a d-lui presedinte este in regula: ne garanteaza ei, intelectualii, ca e baiatul cel bun! In acelasi text, celebra analista ne mai spune ceva uluitor: ca este dispusa sa treaca cu vederea avantajele si favorurile pe care le primesc sustinatorii intelectuali ai d-lui presedinte. Asa cum este dispusa sa treca si peste faptul ca este o diferenta enorma in a-l "ajuta" pe d-l Basescu si a-l "ridica in slavi". Poate de asta pentru mine, ca muritor de rand nu exista o mai mare dezamagire decat alunecarea intelectualilor inspre un anume politician, cu asumarea imensei catastrofe pe care o presupune o astfel de intreprindere. Noroc ca doi studenti din Cluj au reusit sa construiasca un robot care poate sa cante la flaut. Inventia a fost recent prezentata la Targul de la Berlin si este pe piata muzicala, extrem de apreciata. Ori, daca intelectualii se vor uza, presedintia ar putea inlocui corul de flautisti cu astfel de roboti. Daca iei in calcul ca robotii canta fara nici o stipendie, la infinit, si nu au sotii ar putea fi chiar rentabil. Si apoi cativa roboti ar putea fi transportati pe la vilele de vara ale lui Ceausescu intr-un singur portbagaj, fara a mai fi nevoie de avioane speciale, masini de protocol si altele asemenea. Iar presa n-ar mai afla niciodata cum niste roboti canta, ori de cate ori este nevoie, la "flautul fermecat", devenit un nou mit al unei (sper modeste!) parti a intelectualilor tarii noastre.