Roxana IORDACHE 

PD a incercat marea cu degetul. Obiectivul maximal al motiunii de cenzura erau alegerile anticipate. Obiectivul minimal era o repozitionare fata de PSD. Vizand fortarea aliantei PNL-PSD. Ceea ce le va exploda in fata liderilor PD. Basescu si PD au fortat mana PSD. De trei ori consecutiv. Prima data, cand negociau cu socialistii de acelasi sange cu ei (ADN-FSN) si in acelasi timp lansau obsesiv zvonul aliantei PNL-PSD. Chiar o denuntau. A doua oara, cand PD a plusat in intentia de a introduce o motiune de cenzura cu mana PSD, impotriva intereselor PSD. Si a treia oara cand, constatand ca PSD nu va face greseala, PD a introdus o motiune de cenzura. In brate cu PLD. Avortonul proiectului PNL-PD. Ioan Rus, vicepresedinte al PSD, a calificat initiativa ca "demers frivol". El a declarat pentru "Ziua de Cluj": "Ce sa motionezi la un guvern care nici n-a apucat sa lucreze? Pai, Tariceanu II e de cateva luni in functie si nici macar nu l-au lasat astia sa faca ceva. Nu faci o motiune pentru ca esti nervos pe unul sau pe altul, fara o fundamentare solida. Daca vorbim de o motiune, atunci formulam o motiune impotriva intregii guvernari a Aliantei DA". Motiunea de cenzura a PD a fost de mai multe ori bumerang. E aberant sa introduci o motiune de cenzura impotriva unui guvern din care nu mai faci parte doar de doua luni, iar in doua luni guvernul condus de PNL n-a avut timp decat sa demonstreze ca se descurca mult mai bine fara PD. Alt efect de bumerang al motiunii de cenzura este obligarea miilor de reprezentanti guvernamentali ai PD in plan local sa onoreze demisiile de onoare la care i-au obligat liderii centrali inainte de excluderea PD din Guvernul Tariceanu, dupa care le-au interzis sa le puna in aplicare. Daca nu demisioneaza, PD ii mitraliaza retroactiv cu propria motiune de cenzura. Motiunea a dus si la consolidarea pana la alegerile generale viitoare a unei majoritati formate din toate partidele, cu exceptia PD, care nu sunt interesate de alegeri anticipate. PD in fundul gol, s-ar fi putut intitula motiunea de cenzura. Fortand anticipatele, partidul prezidential a recunoscut si ca nu doreste cu adevarat votul uninominal mult clamat demagogic, de fapt, o initiativa liberala confiscata. Si deturnata. PD stia ca prin motiune nu putea obtine decat un efect de imagine al unei sustineri parlamentare acordate PNL de PSD. N-a obtinut nici macar atat. Oricum, demonizarea eventualei sustineri e stupida politic si ipocrita moral. Se poate demonstra ca sustinerea PSD acordata Guvernului minoritar PNL-UDMR este solutia pentru stabilitate politica si guvernare eficienta. Este solutia in oglinda cu aceea pe care domnul Coposu i-a propus-o presedintelui Iliescu in 1994, in acord cu Departamentul de Stat al SUA. Anume, schimbarea majoritatii parlamentare, printr-un guvern minoritar PDSR, sustinut parlamentar de PNL, PNTCD, UDMR si PD. Initiativa salutata atunci de PD. Din pacate, presedintele Iliescu a refuzat, ceea ce a costat tara pierderea primului val NATO, respectiv, UE. PSD nu poate repeta acum greseala. Sustinerea Guvernului Tariceanu in vederea summitului NATO din 2008 de la Bucuresti si a onorarii statului european al Romaniei e in interes national. Oricum, PSD n-are loc de-ntors. Nu va introduce motiune de cenzura. Ar fi sinucidere. Cristian Diaconescu a recunoscut-o deja. Guvernul Tariceanu va organiza alegerile la termen. Restul e dorinta luata drept realitate. Wishful thinking, cum zice amicul american.