Serban Orescu 

In speta e vorba de relatia dintre presedintele statului si premier in faza actuala dupa esecul ultimei motiuni a Partidului Democrat. Spun aceasta avand in vedere esecul recentei motiuni a Partidului Democrat, lipsa de perspective a altei motiuni similare si faptul ca un vicepresedinte important al Partidului Democrat, domnul Adriean Videanu, a avut deunazi ("mirabila dictu") cuvinte de apreciere pentru actuala guvernare Tariceanu, combatuta de domnul Basescu si cand nu e cazul. Dupa cum subliniaza in presa de azi nu putini ziaristi, perseverenta presedintelui Basescu incepe sa apara multora ca o sabotare a Guvernului impiedicat sa isi vada de treaba in urma hartuielilor la care e supus. Totul, spunem noi, provine din aceea ca presedintele, caruia nu i se contesta meritele, risca sa le faca uitate intrucat nu-si cunoaste limitele, dar in schimb impune Guvernului limite neprevazute in legi. Abuzul Executivului are in urma o veche istorie. Exemplul negativ cel mai cunoscut este probabil al Imparatului roman Caligula care si-a facut calul consul. In Romania lucrurile nu merg atat de departe, dar abuzul prezidential e greu de contestat. De pilda deunazi, presedintele Basescu a avansat la gradul de general SRI in rezerva un sef de organizatie judeteana PD. Aceasta in ciuda sustinerii de catre domnul Basescu a proiectului de lege a lustratiei care exclude fostii securisti din functiile inalte. De tendinta de abuz a presedintelui tine si favoritismul amplificat prin incercarea de a face din ziaristi care ii sustin cauza ambasadori ai Romaniei in tari importante ale lumii fara o calificare mai deosebita; la aceste numiri s-a opus, dupa cate stiu, primul-ministru... Cu alte cuvinte pretul platit de societate pentru ambitiile de putere ale presedintelui e in crestere, dar bun de plata e... Guvernul. Concluzia e simpla: presedintele trebuie sa rabde actualul guvern pana la alegeri...