Ziua Logo
  Nr. 3943 de joi, 31 mai 2007 
 Cauta:  
  Detalii »
Eveniment
Fostul sef de cabinet al lui Iulian Vlad face marturisiri in ZIUA * Generalul (r.) Rogojan rupe codul tacerii si vorbeste despre modul in care politicienii au folosit serviciile de informatii pentru a ramane la guvernare
Puterea secreta
-- Ziarul ZIUA va prezinta un senzational interviu cu generalul (r.) Aurel Rogojan, fostul sef de cabinet al generalului Iulian Vlad, seful Departamentului Securitatii Statului. Generalul Rogojan s-a hotarat, la 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, sa dezvaluie unele momente cheie din cariera sa. Omul care s-a aflat in umbra fostului sef al DSS s-a implicat si dupa 1989 in viata serviciilor secrete din Romania, fiind pastrat de noua putere in structurile serviciilor de informatii. Rogojan recunoaste in interviul acordat Ziarului Ziua, pe care il vom publica in serial, faptul ca politicienii sunt tentati sa foloseasca serviciile secrete pentru a ramane cat mai mult la putere. Generalul Rogojan il considera duplicitar pe Tariceanu pentru modul cum trateaza problemele serviciilor de informatii din Romania. Fostul sef de cabinet al generalului Iulian Vlad a fost acuzat de mai multe ori ca s-a ocupat de preluarea si gestionarea fostei arhive a DSS si in special de fondurile X,Y si Z. Generalul Rogojan a negat acest lucru.
Iulian Vlad, seful Securitatii si Aurel Rogojan, seful sau de cabinet in 1983
Potrivit informatiilor aparute in mass-media, ati avut un rol important in elaborarea pachetului de legi privind siguranta nationala. Va rog sa faceti o analiza a pachetului initial, prezentat in sedinta CSAT din 13 februarie 2006, si varianta actuala, adoptata tacit in Camera Deputatilor.
Implicarea mea, ca "nomine odiosa", in disputele publice privind "legile securitatii" a fost si ramane o diversiune politica. Una dintre numeroasele alte fatete ale incercarilor din ultimii ani prin care se dorea prinderea serviciilor de informatii in menghina jocurilor politice.
Nu a fost si nu va exista forta politica care ajunsa la guvernare sa nu fie tentata sa foloseasca si resorturile secrete ale Puterii, respectiv serviciile de informatii pentru securitate nationala, in scopul prelungirii perioadei de opozitie a adversarilor. Din acest motiv a izbucnit galceava si scandalul "legilor securitatii", care nu intamplator a tinut paginile ziarelor si se afla si printre cauzele actualei stari politice interne. Este in joc, in continuare, o miza importanta si foarte tentanta. O clasa politica nationala se formeaza si se maturizeaza greu, fiind un proces de lunga durata in timp. Deosebirile dintre cele doua pachete legislative tin de conceptia si solutiile de legiferare, de ambivalenta punctelor de vedere ale partidelor in legatura cu serviciile de informatii. Pe de o parte, le recunosc utilitatea si le doresc aproape, iar, pe de alta parte, le este jena sa-si asume responsabilitatea politica in legatura cu activitatea lor.
Duplicitatea politicienilor
Cum apreciati reactia politicienilor fata de serviciile de informatii?
Vai de tara in care presedintele Camerei Deputatilor si primul minstru fac declaratii publice in care isi prezinta propriile servicii de informatii pentru securitatea nationala ca pe niste forte ostile! Ca prim ministru, le finantezi si le dotezi, iar ca lider politic, te manifesti ca adversar al lor. Acest soi de duplicitarism este propriu si politicienilor de pe alte meleaguri, fiind elegant denumit "conduita ambivalenta".
Daca te apuci sa croiesti o lege a securitatii nationale, cantonandu-te conceptual in prejudecatile anilor '50 din secolul trecut, vei avea o lege fara legatura cu prezentul si care iti va anula si sansele de a putea prospecta orizonturile de securitate ale viitorului.
Colectivul interdepartamental coordonat de sefii departamentelor de specialitate ai Administratiei Prezidentiale a identificat realitatile juridice existente si principalele necesitati de reglementare ale domeniului securitatii nationale si ale activitatii serviciilor de informatii. In acelasi timp, a avansat si unele solutii posibile de legiferare. Acolo, experti din 12 ministere, servicii si structuri departamentale au lucrat pe baza unor studii de drept comparat, fiind valorificata experienta in materie de legiferare din Belgia, Canada, Franta, Germania, Grecia, Israel, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Spania, SUA, Turcia si, bineinteles, au fost avute in vedere legile adoptate dupa 1990 de Bulgaria, Cehia, Croatia, Federatia Rusa, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria si Serbia.
De asemenea, au fost avute in vedere transformarile fundamentale ale conceptului de securitate nationala in raport cu realitatile globalizarii si noile provocari de securitate ale mediului international.
Razboi de gherila pe tema legilor securitatii nationale
Asupra acelui colectiv s-au dus si cateva razboaie de gherila, mai mult sau mai putin suburbane. Unele solutii de legiferare au fost impuse "cu cizma", dar la care, pe baza de ordin, s-a subscris, sperandu-se ca vor fi reconsiderate ulterior, pe drumul lung si anevois al procedurilor. Care, din nefericire, nu au fost, insa, parcurse asa cum prevede Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. In fine, a fost un adevarat calvar. Pret de mai multe luni, s-a dat o batalie pentru niste principii, care s-au naruit "la ordin", fiindca acolo se gandea si se facea aplicatia stiintei juridice numai daca si cum se ordona de catre ganditorii sefi. Si erau patru sau cinci.
Lucrurile criticate, puteau fi usor corectate. Nu era cazul sa se faca scandal. Existau solutii. Legile puteau fi acum in vigoare. Nici o formatiune politica nu este indreptatita sa-si puna matricea ideologica pe legile domeniului securitatii nationale. Intelept era sa se fi constituit o comisie de initiativa legislativa a tuturor partidelor parlamentare. Dar partidele au realizat un consens asupra problematicii securitatii nationale? Ce prevad doctrinele si programele partidelor in acest sens? Nu au asa ceva! Atunci pe ce baza vin sa dea legi?! Pe baza condeielor negrisorilor angajati ca zilieri sau cu ora ?
Vicii si aberatii
Sunt, totusi, aceste proiecte de legi perfecte?
Proiectele au, insa, alte vicii. Ascunse si mult mai grave, unele chiar din titlurile care deformeaza continutul, obligand la aberatii. Ele au fost scoase in evidenta, dar a functionat "silenzio stampa". Exagerarea lipsurilor legilor, unele special induse, ca balon de incercare, abordarea lor pasionala si, din pacate, exclusiv din perspectiva reglementarii negative, ceea ce nu este de dorit sa devina specific normei juridice de drept administrativ, a facut parte din tactica politica.
Acele proiecte nu au fost inovatiile cuiva anume si nici nu s-au preluat din trecut, fiindca inainte de 1990, nu numai in Romania, dar si in cele mai multe dintre statele occidentale, nu au existat legi in materie.
Problema legiferarii domeniului securitatii si a activitatii serviciilor de informatii s-a pus indeosebi dupa 1989, fiindca democratiile occidentale europene nu ne puteau servi drept modele si nu puteau avea nici autoritatea de a ne pretinde ce si cum sa facem in materie de servicii secrete daca nu aveau propriile argumente legislative.
Punctul de vedere al colectivului interdepartamental a sustinut proiectia unui cadru normativ adecvat realitatilor mediului intern si international de securitate, in care autoritatile informative nu se confrunta cu propriile popoare si nici nu sunt instrumente ale guvernarii impotriva intereselor cetatenilor. Competentele si atributiile serviciilor, acele "drepturi si puteri sporite" au fost prevazute strict in raport cu nevoia de a se asigura o capacitate operationala compatibila cu cea a serviciilor si entitatilor actori in mediul international de securitate.
Propunerile legislative ulterioare, care au avut ca punct de plecare produsele, deja alterate, ale colectivului interdepartamental au fost rastalmacite intr-o cu totul alta conceptie, o conceptie reziduala si in acelasi timp contradictorie, care, pe de o parte, trateaza serviciile nu ca pe institutii ale statului de drept in slujba natiunii, ci ca pe niste instrumente periculoase care trebuie oprite sa nu actioneze impotriva drepturilor si libertatilor persoanelor, iar, pe de alta parte, paradoxal, le sunt stipulate atributii si le este proiectat un orizont de activitate care ne duce cu gandul la societatea tiraniei viitorului imaginata de George Orwell.
O monstruozitate juridica
S-a comis si o monstruozitate juridica, acea insailare fara noima botezata, probabil dupa niste vise de cosmar, "Legea securitatii nationale a Romaniei". Nu este aici spatiul necesar demantelarii conspiratiei anticonstitutionale care nici macar nu este ascunsa printre randurile textelor de lege, ci este, probabil, din ignoranta, cu obraznicie afisata. Acest pamflet legislativ orwellian a fost elaborat prin extractia cu forcepsul si denaturarea literei si spiritului unor sectiuni din proiectul "Legii activitati de informatii, contrainformatii si securitate", initial conceputa ca "Lege a activitatii de informatii pentru securitatea nationala". La Guvern s-a redenumit "Legea activitatii de informatii, contrainformatii si protectie", titlu pentru care orice Parlament alcatuit din oameni care au proprietatea termenilor ar arunca proiectul la cos.
Personal, am fost mandatat sa sustin necesitatea reglementarii activitatii de informatii pentru securitatea nationala, in care sens am pus la dispozitie baza documentara necesara, riguros sistematizata pe probleme si solutii posibile.
Cele doua proiecte de legi au rezultat din draftul respectiv, asupra caruia 11 din 12 institutii reprezentate convenise, initial, sa fie propus ca anteproiect al "Legii privind activitatea de informatii pentru securitatea nationala".
Legile propuse de expertii Guvernului sunt compilatii si nefericite combinatii de texte din proiectele initiale, amestecate cu tot felul de consideratii improprii normei juridice. Daca se va intampla sa fie adoptate, datorita confuziilor conceptuale pe care le contin si a lipsei de previzibilitate, vor fi larg deschise caile erorilor practice, ca urmare a locului lasat arbitrariului, abuzului si ilegalitatilor.
Este regretabil ca asa numitul pachet legislativ a fost adoptat tacit de catre Camera Deputatilor, fara ca cineva sa se aplece asupra textelor si sa constate ca acolo, pe langa norme juridice sunt si discursuri politice si consideratii personale asezonate cu sfertodoctismul oportunistilor de serviciu, care la fiecare inceput de mandat guvernamental se bulucesc si se calca in picioare la portile Puterii pentru a-si ostoi refularile.
Ce rol ati avut in preluarea fostei arhive a DSS de catre SRI ?
Nici un rol. Ministerul Apararii Nationale a aplicat propriile "peceti" pe arhivele Departamentului Securitatii Statului. Era imposibil de inventariat. Seiful sefului DSS a fost deschis de o comisie de ofiteri din Marele Stat Major al Armatei, care au preluat fila cu fila, fiind incheiat si un proces verbal. Continutul procesului verbal, cu unele omisiuni, a fost publicat, daca nu ma insel, chiar in primul numar al ziarului "Ultimul cuvant", aparut sub directia domnului Sorin Rosca Stanescu.
Ulterior, dupa infiintarea SRI, ceea ce mai ramasese din patrimoniul DSS, inclusiv cel arhivistic, s-a partajat intre institutiile succesoare, care au fost mai multe. Sapte.
Nu am cunostinta sa se fi procedat la "predari-primiri". Dubla sigilare a arhivelor nu era relevanta sub aspectul securitatii datelor, din moment ce exista replica lor electronica, iar Centrul de Calcul a fost, neindoielnic, temeinic controlat specific.
(Va urma)
Interviu realizat de Doru DRAGOMIR 
 Afisari: 6178  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
 Comentarii: 17 Afiseaza toate comentariile  
O simpla intrebare   de Ioany
Tovarasul Rogojan a demonstrat ca   de ionion
Si ca sa continui...   de Astral
Cumn scapam ..?   de cehow
deconspirati mai intai   de Dinnu
Ce stiti voi?   de contele
Tovarashul Rogojan a tradat cauza Frontului Universal al Securitatii romanesti, dar   de ionion
Vai de mine ce "cod al tacerii a rupt" secu   de Shadow
Manipulare   de Nelman
SRI   de moga
decret ca pe vremea lui Ceausescu   de escobar
lui Cosor ion   de sucamoromete
Pe invers   de DonS
Pt Ion Danila   de acv99
D-le Danila   de cosor ion
100%   de Mark
ACUM SANTETI CONVINSI CINE A CONDUS SI CONTINUA SA CONDUCA POLITICA ROMANEASCA?   de Ioan Danila
A r h i v a
  Tulus si-a pus Parlamentul in cap    4 comentarii
  PIN: "Adevarul nespus despre UDMR"    5 comentarii
  Solutia imposibila    6 comentarii
  Joaca de-a Dumnezeu    3 comentarii
  Franco Frattini: Romania risca activarea clauzei pe Justitie    1 comentariu
 Top afisari / comentarii 
 Puterea secreta (6178 afisari)
 PIN: "Adevarul nespus despre UDMR" (3354 afisari)
 Efectele biciului (2504 afisari)
 Cati homosexuali are Rusia? (1986 afisari)
 Joaca de-a Dumnezeu (1977 afisari)
 Emil Boc: Avem cele 116 semnaturi necesare motiunii de cenzura (339 afisari)
 Palme d' Or, mai important ca Oscarul (97 afisari)
 Calugarii Manastirii Neamt au blocat drumurile catre padure (83 afisari)
 Next (Capcana viitorului ) (69 afisari)
 Moody's avertizeaza aupra ratingului de tara (46 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2007 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.02620 sec.