O masina marca Porsche 911 Turbo Coupe a fost confiscata in februarie 2002 de la doi cetateni turci, prinsi de Politia de Frontiera cu o cantitate de 60 de kilograme de droguri. Turcii au intrat in tara pe la Vama Giurgiu, declarand ca tranziteaza Romania pentru a ajunge la schi in Austria. Ulterior, la iesirea pe la Vama Nadlac, cei doi turci, tata si fiu, au fost prinsi de politistii de frontiera cu 60 de kilograme de heroina, aflate intr-o geanta pe bancheta din spate. La momentul respectiv a fost cea mai mare captura a anului 2002, motiv pentru care politistul care a descoperit cazul a fost chiar premiat. Masina a fost confiscata, turcii retinuti si imediat arestati. In timpul anchetei insa, cei doi au negat totul si dupa cateva luni au fost eliberati, plecand definitiv din Romania. Un an mai tarziu, masina evaluata la aproximativ 200.000 de dolari a intrat in patrimoniul Ministerului Finantelor, iar in februarie 2003 a fost atribuita Secretariatului General al Guvernului. In luna aprilie 2007, vehiculul a fost pus la dispozitia Inspectoratului General al Politiei Romane, fiind destinat operatiunilor de filaj. Autoturismul Porche a fost bagat in service, iar unul dintre mecanici a descoperit sub bancheta din spate cele 60 de kilograme de droguri. Pachetele erau imprimate cu imaginea unui leu. Nimeni nu s-a intrebat de ce. O piata de patru kilograme de droguri pe zi Istoria ne-a spus-o un fost dealer de droguri care s-a retras din acest tip de comert. Acum e un om de afaceri de nivel mediu. O sa vedem in cele ce urmeaza in ce context s-a intamplat acest lucru. In anul 2001, in capitala Romaniei se vindeau cam patru kilograme de droguri pe zi. In paranteza spus, daca ar fi fost faina, din aceasta cantitate s-ar fi putut face sase paini. Un kilogram de heroina, cel mai ieftin si cel mai cautat stupefiant de la noi, costa aproximativ 8 - 10.000 de dolari. Numai din droguri se obtin in Bucuresti aproximativ 40.000 - 50.000 de dolari pe zi. Adica peste 15 milioane USD pe an. Din tara de tranzit pentru transporturile mari de droguri catre Occident, Romania a devenit tara consumatoare prin 1996. Principalul consumator a devenit municipiul Bucuresti. Incet dar sigur, reteaua de distributie din Capitala s-a structurat pe patru niveluri. Primul, format din cativa "printi", cei care aduceau din Turcia marfa de ordinul sutelor de kilograme fiecare. Al doilea nivel era al celor ce dominau cate o zona si cumparau de la primii cantitati ce variau intre unul si trei kg la un transport. La al treilea nivel se cumpara marfa cu sutele de grame de catre fiecare dealer in parte. Acestia o imparteau in bilute si o dadeau nivelului patru, adica celor mai mici distribuitori. La acea vreme dintr-un gram de heroina se faceau cam cinci "bilute", adica "doze". In vara anului 2001 dealerii angrosisti devenisera atat de siguri pe ei incat se pretau sa imparta marfa celor de rang inferior pe capota masinii, in strada. In casta importatorilor directi, a printilor autohtoni ai heroinei, nu se punea atunci problema vreunei neintelegeri. Reteaua distribuitorilor romani, bine pusa la punct, avea nucleul in Sectorul 3, in perimetrul cuprins intre Mihai Bravu, Splaiul Unirii si Bulevardul Camil Ressu. Incepand cu luna decembrie 2001 lucrurile au luat insa o intorsatura neasteptata. Sefii retelei au intrat in conflict, turnandu-se unul pe altul. Au inceput sa cada in mana politiei, filiera dupa filiera, in special cei din zona Dristor, adica din interiorul nucleului, piata intrand intr-o criza severa de marfa. Preturile la "bila" au crescut vertiginos, de la 70.000 - 100.000 la peste 200.000 lei vechi in prima parte a anului 2002, in timp ce calitatea heroinei a scazut drastic. In toamna aceluiasi an, politia a reusit o serie de arestari spectaculoase, anihiland reteaua lui Malu (12 persoane), unul din capii lumii drogurilor. Malu era unul din dealerii de nivel 1 din capitala, importator direct din Turcia. Rascoala drogatilor din Dristor Pentru prima oara in istoria afacerilor cu "prafuri" in Romania, pe 13 aprilie 2002 un grup de drogati a iesit in strada, in zona Dristor, si a inceput sa strige ca a fost tepuit. Li se vanduse lapte praf amestecat cu faringosept in loc de heroina. Estul Bucurestiului fusese cuprins de o revolta a drogatilor. Situatia devenise delicata, pentru ca drogatii, intrati in sevraj, incepusera sa strige dupa politie. Micii dealeri, speriati, s-au facut nevazuti imediat. Marii mafioti au sistat orice livrare pe piata. Acest lucru a dus la dublarea preturilor la stupefiante fata de cursul lunii martie. Duminica, 14 aprilie, lumea interlopa a intrat in alerta. Din "ancheta" lor a rezultat ca unui dealer i s-ar fi vandut o jumatate de kilogram de lapte praf in loc de heroina, de catre furnizori neidentificati din Constanta. Nu s-a putut clarifica insa cine anume e vinovat. Tot in acea duminica, pretul pe biluta a atins recordul de pana atunci in Bucuresti. O "unitate", care e a cincea parte dintr-un gram, s-a vandut cu 500.000 pana la 800.000 de lei. Fortele speciale ale Ministerului de Interne au trebuit sa-si faca simtita prezenta in zona pentru ca lucrurile sa nu degenereze intr-o paruiala generala. Farmaciile din zona au fost invadate de drogatii care cereau neuroleptice, medicamente care, consumate cu alcool, dau efecte asemanatoare stupefiantelor. Aceasta a fost cea mai mare teapa care s-a dat vreodata in lumea drogurilor din tara noastra. Cum sa cumperi stupefiante in Romania Dar arestarile masive din acel an au avut alt deznodamant decat era de asteptat. Evenimentele care s-au derulat au dus la o reasezare a retelelor de droguri, la o structurare mai eficienta a lor. Calitatea drogurilor a crescut brusc si au inceput sa apara pachete cu stampile de diferite forme pe ele. Practic, exportatorii turci au inceput sa-si puna stampile pe pachetele care sa tina loc de eticheta de calitate. Exista cel putin trei tipuri de "antet" pentru drogurile care vin din Turcia: o figura feminina, numita "papusa", un trandafir si un leu. Fiecare reprezinta cate o retea. Stampilele se aplica pe pungile de droguri de un kilogram sau o jumatate de kilogram. In acest fel, angrosistii stiu ca au de-a face cu marfa de calitate. Cum se procedeaza la procurarea stupefiantelor? Cumparatorul angrosist nu pune mana pe nimic. Trebuie doar sa contacteze omul de legatura, plateste un avans de pana la zece la suta si cere cantitatea si calitatea. Inceputul tranzactiei se face prin telefon, dupa un anume cod. Cand se vorbeste despre blugi, se stie ca fiecare pereche de pantaloni inseamna cinci grame de drog. "Sampania" inseamna cocaina, "vinul rosu" inseamna heroina. Un metru inseamna un kilogram. Marfa este livrata in locul stabilit de comun acord. La data scadentei angrosistul se duce sa-si ia pachetul si da restul de bani. Pana acum nu au existat neintelegeri, dar in cazul in care cineva intentioneaza sa traga teapa pe fata, adica sa ia marfa fara sa plateasca, lumea interlopa il da in urmarire generala. Avem si heroina din Olanda O noutate absoluta in comertul cu droguri in Romania, in general, si in Bucuresti, in special, este aparitia heroinei occidentale. Daca pana acum tara noastra era tranzitata de transporturi cu stupefiante exclusiv de la est la vest, recent au aparut oferte si dinspre vest, in special din Olanda. Olandezii ofera romanilor opt - zece kilograme de heroina pentru un kilogram de cocaina. Explicatia este simpla. Daca un kilogram de cocaina se vinde in Occident cu 50 - 80.000 de euro, in Romania, acelasi produs costa 18 - 20.000 euro/kilogram. Pentru consumatorul roman de droguri, cocaina, un drog mai rafinat, este prea scumpa. Doza are 1 gram si costa 80 de euro. Occidentalii insa, avand alte posibilitati materiale, prefera cocaina, mai putin toxica, in locul otravitoarei heroine. Dealerii de droguri nu stiu ce sa faca cu banii Multi dintre dealerii puternici au inteles inca din 2003 ca trebuie sa se retraga din afacerile cu droguri. De la cine si cum au inteles acest lucru, nu se stie. E ca si cum o mana nevazuta conduce toata reteaua. In paranteza trebuie spus ca intreaga criza de droguri precum si caderea clanurilor au fost puse in seama evenimentelor din 11 septembrie din New York, evenimente care au ascutit la maximum lupta serviciilor secrete cu retelele de traficanti, stiut fiind faptul ca o parte a finantarii teroristilor provine din acest tip de comert. Lumea interlopa romaneasca nu a stiut insa ce sa faca cel mai bine cu banii stransi. Familiile lumii drogurilor din Capitala au reusit sa stranga acum sume considerabile de bani, de ordinul zecilor de milioane de dolari. Cei mai multi tin banii in casa, in saltele sau chiar in saci. Cei mai multi s-au apucat de camatarie. Centrul traficului de droguri din Romania a ramas Capitala, dar cartierul general s-a mutat din Dristor in Rahova. Acum retelele sunt foarte bine structurate si au un singur sef. Astfel, convulsiile din interiorul lumii interlope au disparut. In linistea care s-a lasat peste aceasta lume cantitatea de stupefiante vanduta nu numai ca nu s-a micsorat, dar chiar a crescut. Acum, doar in Bucuresti, se vand 5 - 6 kilograme de droguri pe zi.

Pagina realizata de I. GOLEA