Parlamentul pregateste suspendarea pe termen nelimitat a lui Traian Basescu. Majoritatea parlamentara a adoptat ieri o hotarare prin care Legislativul isi rezerva dreptul de a decide soarta lui Basescu dupa referendum, in cazul in care consultarea populara va fi nevalidata de Curtea Constitutionala. Voiculescu a recunoscut ieri ca Basescu ar putea suferi suspendari periodice, din trei in trei luni, pana la sfarsitul mandatului. De alfel, pozitia sa coincide cu cea a Coalitiei anti-Basescu in totalitatea ei, seful PSD precizand de mai multe ori, in ultima vreme, ca "Basescu cinci minute" va fi suspendat de cate ori va fi nevoie. Pe de alta parte, presedintele suspendat mai are de infruntat si handicapul legislativ invocat de pesedistul Eugen Nicolicea: Basescu nu poate face campanie electorala. Fata de aceste atitudini, juristi de marca sustin contrariul. Renate Weber arata ca nevalidarea referendumului duce la reintorcerea lui Basescu la Cotroceni. Referindu-se la hotararea adoptata de Parlament, Ion Stanomir se declara perplex "fata de aceste tentative de modificare a regulilor jocului politic si constitutional". (A.H.) "Basescu la mana Parlamentului Parlamentul a adoptat ieri o hotarare prin care isi aroga dreptul ca, in cazul in care referendumul privind demiterea presedintelui nu va fi considerat valabil de Curtea Constitutionala, sa decida asupra procedurii de urmat si implicit, asupra soartei lui Traian Basescu. Senatorii si deputatii au adoptat o hotarare care include un amendament al deputatului PSD, Eugen Nicolicea, cu urmatorul continut: "In situatia in care Curtea Constitutionala constata ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege pentru valabilitatea referendumului, Parlamentul Romaniei va lua act de hotararea Curtii Constitutionale si va decide asupra procedurii de urmat". In aceste conditii, daca referendumul va fi declarat nevalabil de Curte, Parlamentul poate decide orice: de la organizarea unei alte consultari populare, pana la mentinerea lui Basescu suspendat pe motiv ca la urne nu s-au prezentat suficienti alegatori. Avand in vedere ca amendamentul pesedistului Nicolicea nu prevede clar ce poate si ce nu poate face Parlamentul intr-o asemenea situatie, orice varianta este posibila. Hotararea Parlamentului, adoptata cu 238 voturi "pentru" din partea PSD, PNL, PRM, PC, doua "impotriva" si patru abtineri, stabileste si data de 19 mai pentru organizarea referendumului. Potrivit aceleiasi hotarari, campania electorala se va termina cu 24 de ore inaintea organizarii consultarii. Parlamentarii au mai stabilit intrebarea care va fi supusa votului la referendum, fiind introdus si numele lui Traian Basescu. "Sunteti de acord cu demiterea presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu?". ""Patima politica" si "razbunare mafiota" Dezbaterile dinaintea votului au fost foarte tensionate, provocand certuri intre majoritatea PSD- PNL- PRM-PC si parlamentarii PD si PLD, care, ulterior, s-au retras de la vot. Pentru a-si sustine amendamentul, Nicolicea a invocat faptul ca Legislativul este cel care trebuie sa decida conditiile de organizare a referendumului si ca "a nu recunoaste rolul Parlamentului in aceasta situatie echivaleaza cu un atentat la democratie". Scandalizati de textul propus de PSD, reprezentantii democrati s-au retras din sedinta inaintea votului si au acuzat majoritatea PSD-PRM-PNL-PC ca "siluieste Constitutia si legile". "Aici este vorba de patima politica si de razbunare mafiota", a spus liderul deputatilor PD, Cristian Radulescu, apreciind ca Parlamentul nu poate decide care este procedura de urmat in cazul invalidarii referendumului, intrucat aceasta situatie este reglementata de lege. "Nu putem participa la o asemenea mascarada si la aceste lucruri totalmente neconstitutionale. (...) Puteti vota aici ce vreti dumneavoastra, cartea de telefoane sau innobilarea domnului Voiculescu", a spus Radulescu. Pozitia democratilor a fost sustinuta de reprezentantii PLD. Inaintea votului, senatorul PRM Gheorghe Funar a propus chiar ca, in cazul in care primul referendum nu este validat, sa se organizeze un al doilea. (Raluca PAPADOPOL) PSD a hotarat ca presedintele suspendat n-are dreptul la campanie Potrivit lui Eugen Nicolicea, Basescu are voie la o expunere mediatica ca a unui cetatean obisnuit. Vicepresedintele Camerei Deputatilor Eugen Nicolicea (PSD) a declarat ieri ca, potrivit Legii referendumului, presedintele suspendat nu poate desfasura campanie electorala inaintea referendumului pentru demiterea acestuia. Nicolicea a afirmat ca Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului prevede, la art. 30 alin. (2), ca "in campania pentru referendum, partidele politice si cetatenii au dreptul sa isi exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunari publice si prin mijloace de informare in masa". Pesedistul a apreciat, potrivit Mediafax, ca nementionarea presedintelui suspendat in textul acestui articol din Lege echivaleaza cu faptul ca acesta nu poate desfasura, in campania pentru referendumul de demitere, actiuni specifice de campanie electorala. Nicolicea a mai afirmat ca sintagma "fara nici o discriminare" din textul citat inseamna ca, in mass-media, spatiul alocat partidelor politice trebuie sa respecte algoritmul politic. De asemenea, a mai spus deputatul, presedintele suspendat are, potrivit legii, dreptul la o expunere mediatica a campaniei proportional cu cel al unui cetatean din cei 22 de milioane ai tarii. (R.I.P.) Ioan Stanomir: Practici periculoase Profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir, de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti, critica hotararea Parlamentului potrivit careia in cazul invalidarii referendumului, Parlamentul va decide calea de urmat, precizand ca turul doi de scrutin este specific alegerilor. "Am un sentiment de perplexitate fata de aceste tentative de modificare a regulilor jocului politic si constitutional, avand ca tinta eliminarea unui adversar politic. Mi se pare ca astfel de practici sunt extrem de periculoase si ele vor stabili un standard pe care democratia noastra constitutionala il va urma din pacate, standard care nu are nimic de-a face cu practicile si spiritul institutiilor europene", a declarat, intr-un interviu, la RFI Romania, preluat de Mediafax, profesorul Ioan Stanomir. "Aici propunerea este dupa parerea mea extrem de surprinzatoare pentru ca leaga institutia referendumului de aceasta institutie a turului doi de scrutin. Problema nu este a turului doi de scrutin. Problema este simpla dupa parerea mea. Daca Parlamentul doreste sa interpreteze legea in sensul ca o neprezentare la vot a 50 plus unu dintre cetateni invalideaza consultarea populara, este liber sa se exprime public si sa modifice legea in aceasta directie", a subliniat profesorul. "Aici cel mult se poate imagina o solutie in conformitate cu care referendumul sa se repete la o distanta de o saptamana, urmand ca nivelul de participare sa nu mai conteze, iar rezultatele sa fie validate oricum", a conchis profesorul Ioan Stanomir. (A.H.) Referendum nevalidat, demiterea nu se produce Presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa Renate Weber sustine, intr-un interviu acordat ieri BBC, ca nevalidarea referendumului din 19 mai inseamna reintoarcerea presedintelui Basescu la locul sau de munca. "Problema nu este numai de cate voturi este nevoie ca sa fie validat. Avem asa, Art.5 din Legea referendumului, alineatul 2, care spune ca trebuie sa se prezinte la vot jumatate plus unu din numarul cetatenilor inscrisi pe listele electorale. In opinia mea, daca acest numar nu se intruneste, referendumul nu poate fi validat. Nevalidarea lui inseamna, pur si simplu, ca presedintele se intoarce la locul sau de munca, pentru ca referendumul este facut pentru demiterea presedintelui. Din momentul in care nu este validat, inseamna ca demiterea nu s-a produs", explica Renate Weber. Ea subliniaza: "Tin sa va atrag atentia si asupra unui alt text din Legea referendumului, Art. 10. In conformitate cu Art. 10, presedintele se considera demis daca in favoarea demiterii se pronunta jumatate plus unu din cei inscrisi pe listele electorale, deci nu din cei care se prezinta la vot, ci tot din cei inscrisi pe listele electorale, ceea ce inseamna ca, practic, in Romania este imposibil sa ai vreodata o demitere a unui presedinte". (A.H.) Stoica: "Dupa referendum, hotararea Parlamentului atacata la Curte" Orice masura luata de Parlament dupa ce Curtea Constitutionala constata, dupa referendum, daca e cazul, ca presedintele nu a fost demis, poate fi atacata la Curte, a declarat ieri liderul PLD, Valeriu Stoica. "Tot ce vrea sa mai vorbeasca Parlamentul dupa ce Curtea Constitutionala constata rezultatul referendumului nu are baza constitutionala si poate fi contestat", a spus Stoica. El a recunoscut ca aliatii lui Traian Basescu se afla in prezent in imposibilitatea de a amenda decizia Parlamentului la Curtea Constitutionala. "Cei care au pus la cale aceasta hotarare profita de faptul ca hotararile Parlamentului nu pot fi atacate la Curtea Constitutionala. Trebuie sa se constituiasca o Alianta cetateneasca a romanilor si, prin votul de la referendum, cetatenii Romaniei sa isi recapete puterea furata. Parlamentul nu mai ii reprezinta pe cetateni", a insistat ex-liberalul Valeriu Stoica. El a sustinut ca decizia luata ieri este anticonstitutionala si a explicat ca inamicii politici ai sefului statului vor sa aroge drepturi aberante Parlamentului in detrimentul Curtii Constitutionale. "Dupa ce referendumul este organizat, singura autoritate care constata rezultatul referendumului este Curtea Constitutionala. Daca nu au fost intrunite voturile pentru demitere, Basescu isi reia functia indiferent de ce face Parlamentul", a spus Stoica. (R.G.) Amenintarile lui Felix Opozantii lui Basescu sunt hotarati sa depuna referendum dupa referendum pana Traian Basescu isi va finaliza mandatul, in cazul in care seful statului suspendat nu va fi demis in urma primei consultari populare organizate in acest sens. Intentia a fost facuta publica de Dan Voiculescu. Acesta a somat ieri Curtea Constitutionala sa decida daca referendumul privind demiterea presedintelui este valid cu jumatate plus unu din cei care se prezinta la vot. In caz contrar, conservatorii au avertizat ca Romania va intra "intr-o criza profunda", pentru ca daca referendumul nu va fi validat, vor fi organizate si altele, din trei in trei luni, pana la terminarea mandatului lui Traian Basescu. Acesta ar putea astfel sa devina suspendat pana la finalizarea mandatului. "Speram ca celebrii judecatori ai Curtii Constitutionale sa aiba responsabilitatea sa nu bage Romania intr-o criza profunda si vor accepta ca referendumul sa fie valid cu jumatate plus unu din cei care se vor prezenta la vot", a apreciat Voiculescu. "E vid de lege si Curtea Constitutionala trebuie sa spuna clar ce inseamna referendum valid. E aberant asa cum este acum, cu noua milioane de alegatori, niciodata nu au venit la vot noua milioane de oameni", a mai spus Voiculescu. (V.D.) Hotararea nu poate fi atacata la Curte Senatorul PD Radu Berceanu a declarat ieri ca Hotararea Parlamentului referitoare la referendum nu poate fi contestata la Curtea Constitutionala, desi este o "violare a democratiei", si ca nu exclude ca Parlamentul sa decida reluarea referendumului. El a sustinut ca Hotararea Parlamentului este "o siluire a democratiei, o violare a democratiei, a legilor in vigoare", initiata doar pentru a-l "termina" pe Traian Basescu. El a explicat ca, daca referendumul nu va fi declarat valabil, exista posibilitatea ca Parlamentul sa decida repetarea acestui demers electoral. "Nu cred ca, daca ai majoritatea, ai neaparat si dreptatea. Si nu cred ca, daca ai majoritatea, poti sa faci chiar absolut orice", s-a revoltat Berceanu, citat de Mediafax. (R.G.) Geoana vrea actualizarea listelor Mircea Geoana a insistat ieri asupra faptului ca cifra de 18 milioane de persoane cu drept de vot nu este realista. Liderul social-democrat a militat si pentru modificarea Legii referendumului in sensul adoptarii unei decizii prin votul a jumatate plus unu din numarul celor care s-au prezentat la vot. El a apreciat ca in acest moment nu exista noua milioane de alegatori care pot venit la votul din 19 mai. "Aici nu este vorba de soarta si de pielea lui Traian Basescu, ci de orice referendum din Romania. Domnilor de la Ministerul de Interne si Biroul Electoral Central, va rog sa incetati sa mai credeti ca exista in Romania 18 milioane de alegatori cu drept de vot; sunt vreo 15-16 milioane dintre care vreo 3 milioane sunt plecati la munca in strainatate. Ca fost ministru de externe, stiu ca reteaua privind captarea romanilor din afara la vot este ineficienta", a spus Geoana. (R.A.) PSD si PNL schimba regimul

		Ziua foto

Juristii partidelor lucreaza la modificarea Constitutiei astfel incat Romania sa devina republica parlamentara, iar presedintele sa aiba rol simbolic PSD si PNL ii pregatesc lui Traian Basescu un rol decorativ. Doua echipe separate de la liberali si pesedisti au inceput sa lucreze, separat, la modificarea Constitutiei astfel incat in Romania sa functioneze un regim parlamentar, sustin surse parlamentare. Ieri seara, Mircea Geoana a sunat convocarea pentru juristii partidului care urmau sa se stranga in Kiseleff pentru a schita modificarile la Constitutie. Atat PSD, cat si PNL s-au pronuntat recent in favoarea unei republici parlamentare. Prezent la o dezbatere organizata de PSD pe teme de politica extrena, Geoana a vorbit insa despre alegererea presedintelui de catre popor. El a militat ca premierul trebuie sa fie adevaratul sef al Guvernului, care sa coordoneze politica interna si externa in relatie directa cu Parlamentul. "Eu nu cred ca putem sa privam cetateanul roman de dreptul de a-si alege presedintele. Este un bun castigat si nu cred ca cei care propovaduiesc o republica parlamentara in care sa alegem presedintele de catre Parlament au dreptate. Eu cred ca trebuie sa alegem in continuare presedintele Romaniei, dar sa clarificam relatiile intre presedinte si premier", a declarat Geoana. El a spus ca primul-ministru trebuie sa devina adevaratul sef al Executivului, "nu o sosie, nu un servitor, nu un substitut al presedintelui, ci seful Executivului roman, cel care coordoneaza politica interna si externa a Romaniei, intr-o relatie directa cu Parlamentul". Procesul de revizuire Articolul 150 din Constitutie spune ca revizuirea Legii fundamentale se poate face la initiativa presedintelui Romaniei sau la propunerea Guvernului ori la initiativa a cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Potrivit articolului 151 Constitutie, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor. Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, care va fi organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire. (Roxana ANDRONIC) "Al doilea puci al lui Ion Iliescu" "Suspendarea presedintelui in Romania, al doilea puci al lui Ion Iliescu", titreaza cotidianul elvetian Le Temps in editia de ieri, potrivit Rompres. "Criza politica ce macina Romania de la alegerile prezidentiale din 2004 se intensifica odata cu inlaturarea de la putere a presedintelui Traian Basescu de catre un Parlament cu prerogative excesive, mostenite direct de la regimul comunist", scrie istoricul si jurnalistul elvetian Gerard Delaloye, intr-o corespondenta de la Bucuresti. Aparatul de stat, sub influenta PSD "Decizia Parlamentului roman de a-l suspenda pe presedintele Traian Basescu din functie a accelerat, recent, criza politica ce macina tara de la ultimele alegeri prezidentiale din decembrie 2004. La 20 mai, alegatorii vor confirma ori nu aceasta decizie printr-un referendum prevazut de Constitutie. In situatia actuala, probabil ca acestia vor sustine masiv un presedinte foarte popular - populist chiar -, foarte abil in arta de a-si conferi rolul cel frumos in fata unei clase politice criticate", continua semnatarul articolului, realizand o radiografie a guvernarii Aliantei D.A., invingatoare in alegerile din 2004. "Pentru a guverna, a trebuit ca Basescu si coalitia sa democrato-liberala sa cada la invoiala cu doua mici partide infiltrate pana la maduva cu nomenclaturisti ai epocii Ceausescu. Mai rau chiar, alianta dintre democrati si liberali nu se baza, initial, pe nici o alta convergenta concreta decat cucerirea puterii. Democratii au provenit dintr-o patura de nomenclaturisti provinciali cu un nou look de reformisti, dar atenti la interesele lor de casta. In ceea ce ii priveste, liberalii joaca cartea capitalului mondializat si reprezinta interesele anumitor grupuri transnationale care se intereseaza de bogatiile naturale ale tarii si incearca sa isi relanseze industriile de prelucrare", detaliaza corespondentul Le Temps, potrivit caruia "aparatul de stat este inca, la toate esaloanele sale, in foarte mare masura, sub influenta PSD". "Aidoma unui echilibrist care se deplaseaza pe un cablu tras din toate partile, Traian Basescu a rezistat putin mai mult de doi ani. Insa cu un activ deloc de neglijat", continua cotidianul elvetian, referindu-se la aderarea Romania la UE, "insotita de importante masuri impotriva coruptiei". "In mod paradoxal, intrarea Romaniei in UE a exacerbat opozitiile anti-Basescu, ca si cum, eliberate brusc, energiile balcanico-orientale puteau da, in sfarsit, frau liber pulsiunilor lor. De-abia incepuse luna ianuarie, ca o apropiata a presedintelui il acuza pe primul-ministru de favoritism, pentru ca ii ceruse lui Basescu sa franeze o ancheta initiata impotriva regelui petrolului, Dinu Patriciu, un oligarh acuzat de escrocherie si frauda fiscala. Zece zile mai tarziu, PSD anunta lansarea procedurii de suspendare a presedintelui", adauga publicatia, potrivit Rompres, atribuind initiativa social-democrata predecesorului lui Basescu la Cotroceni, Ion Iliescu. "Pentru o a doua oara, Iliescu a dat jos un presedinte" "Gratie arhivelor sovietice, se stie, acum, ca, in decembrie 1989, Iliescu a reusit sa camufleze un puci banal in revolutie democratica", scrie ziaristul de la Le Temps. In noiembrie 2006, cum justitia il incoltise putin prea mult pentru rolul avut in faimoasele <<mineriade>>, el decide sa reactioneze si (...) i-ar fi convins pe succesorii sai in fruntea PSD sa mearga pana la capat cu destituirea", continua publicatia citata de Rompres, potrivit careia "Mircea Geoana, initial reticent din cauza inconsistentei dosarului, s-ar fi lasat convins si i-ar fi atras, apoi, pe numerosii dusmani ai sefului statului". "Rechizitoriul pentru <<incalcarea Constitutiei>> a fost intocmit de o comisie ad-hoc si supus spre avizare Curtii Constitutionale. Acest aviz, negativ, a fost - in mod deliberat - ignorat de deputatii patrunsi de puterea lor, care, la 19 aprilie, au votat suspendarea in proportie de trei la unul. Pentru a doua oara, Ion Iliescu, devenit senator, a dat jos un presedinte roman", noteaza corespondentul Le Temps. Pericolul anarhiei si al dictaturii "Dincolo de aceste peripetii haotice, tulburi, orientale ale vietii politice ale unei democratii ce incearca - atat cat poate - sa creasca intr-un teren neprielnic inca afectat de reziduurile dictaturii, pentru Romania (...) se pune problema constitutionala", noteaza autorul articolului. "In 1990, pucistul Ion Iliescu si-a croit o Constitutie pe masura ambitiei sale, inspirandu-se de la Franta, unde presedintele gandeste si primul-ministru executa. Aceasta nu functioneaza, insa, decat cu conditia ca premierul sa fie la ordinele presedintelui. In Romania, asa au stat lucrurile in perioada primei legislaturi a noii Republici (1992-1996), cand tara a fost condusa de tandemul Iliescu-Vacaroiu. Apoi, lucrurile s-au complicat, punand in evidenta o carenta fundamentala, absenta unei repartitii clare a atributiilor intre cei doi capi ai executivului", continua Gerard Delaloye. "Chiar si intr-o democratie veche si rafinata cum este Franta, instaurarea coabitarii nu a fost o afacere neinsemnata. Ne amintim de tensiunile ce au marcat venirea la putere a Guvernului Chirac sub presedintia lui Mitterrand in martie 1986. Intrucat clasa politica romaneasca nu a atins inca acest grad de maturitate, ea nu va putea evita o revizuire drastica a Constitutiei, cu exceptia cufundarii tarii in anarhie sau in dictatura", scrie Le Temps. Sprijinul UE, "un balon de oxigen" "Pe de alta parte, actuala criza se bazeaza si pe prerogativele excesive ale parlamentarilor, deputati si senatori. Sistemul electoral, inspirat direct de regimul comunist, se bazeaza pe un sistem de vot proportional pe baza de lista, in care alesii sunt desemnati de partide, si nu de alegatori. In 15 ani, s-a creat, astfel, o autocratie parlamentara ce asculta de propriile sale interese atunci cand nu le slujeste servil pe cele ale oligarhilor, care o comanda. Singura raza de soare in acest tablou intristator este buna tinuta a economiei gratie mondializarii, ce isi impune propriile exigente dincolo de vicisitudinile politice autohtone. Cresterea este inca sustinuta, moneda nationala se intareste, investitorii straini, linistiti de garantia europeana, nu ocolesc tara. Creditele de sprijin acordate de UE, desi nu vor fi la inaltimea celor prevazute, de 32 de miliarde de euro in sase ani, vor aduce, totusi, un imens balon de oxigen", noteaza ziarul editat la Geneva, apreciind, in final ca "oamenii urmaresc cu ochi distrati si chiar dezgustati vicisitudinile politice a caror miza nu prea o sesizeaza". (D.E.) "Reintoarcerea Romaniei la cleptocratie" "Dintre toate statele din Europa Centrala si de Est care s-au alaturat UE, Romania pare sa pastreze in continuare cele mai profunde legaturi cu trecutul sau comunist", scrie publicatia electronica EUObserver in editia sa de ieri, in cadrul materialului intitulat "Reintoarcerea Romaniei la cleptocratie" si semnat de Valentina Pop. "Romania este din nou dominata de politicieni din vechea garda ai fostului partid comunist, care fac tot ce le sta in putinta pentru a ingropa reformele incepute in urma cu doi ani", continua semnatara articolului. "Cu un presedinte suspendat si toti ministrii reformisti concediati luna aceasta, situatia depaseste pana si cele mai rele scenarii avansate imediat dupa ce Bucurestii s-au alaturat UE, la 1 ianuarie. Noua configuratie politica din jurul premierului liberal Calin Popescu Tariceanu foloseste si abuzeaza de orice unealta democratica posibila pentru a-si atinge scopurile nedemocratice: amanarea alegerilor europene de teama infruntarii electoratului, suspendarea presedintelui Traian Basescu, nemotivata constitutional, si remanierea guvernamentala pentru a scapa de ministrii performanti, considerati <<prea apropiati presedintelui>>", noteaza EUObserver. "Pentru <<Coalitia neagra>> recent instalata - neaprobata de alegatorii romani - miza este mare. Cele patru formatiuni incluse in <<Coalitia neagra>> - liberalii, social-democratii, partdul etnicilor unguri, UDMR si micul Partid Conservator al fostului agent al serviciilor secrete din perioada comunista, Dan Voiculescu - incearca sa isi apere privilegiile si impunitatile de care au beneficiat", scrie publicatia, potrivit careia, "la patru luni de la aderare, este clar ca nici macar mecanismele post-aderare instituite de Bruxelles si nici amenintarea clauzei de salvgardare nu reprezinta mijloace de presiune pentru politicienii romani". "Abordarea precauta si uneori prea diplomata a UE s-ar putea dovedi gresita in cazul de fata, perpetuand un modus operandi care s-ar putea intoarce, intr-un final, impotriva Bruxelles-ului insusi", considera Valentina Pop, potrivit careia "era statului de drept si a eliminarii impunitatilor, care parea ca se instaleaza in Romania in ultimii trei ani, s-a dovedit a fi un efort de scurta durata al catorva reformisti, inlaturati intre timp". "Reintoarcerea Romaniei la cleptocratie va fi devastatoare pentru cetateni si mediul de afaceri. In fine, regresul Romaniei va dovedi ca <<puterea de convingere>> a UE este uneori prea slaba. Aceasta in special atunci cand are a face cu comunisti din vechea garda, cu decenii de experinta in dezinformare, coruptie si promisiuni care nu sunt niciodata indeplinite", conchide EUObserver. (D.E.) Investitorii examineaza coalitia ad-hoc "Furtuna" politica din Romania ar putea conduce la cheltuieli guvernamentale si la incetiniri legate de reformele economice, scrie Wall Street Journal, citat de Rompres. Schimbarile din Romania pot fi un dezastru politic, avertizeaza publicatia americana, apreciind ca, atat timp cat timp Presedintia are un impact redus asupra politicii, investitorii examineaza coalitia formata ad-hoc, condusa de Partidul National Liberal al premierului Calin PopescuTariceanu. Noua alianta ar putea conduce la pierderi fiscale mai mari decat pana acum, conchide Wall Street Journal, potrivit Rompres. (D.E.)