Curtea de Apel Bucuresti a decis, la sfarsitul anului 2006, ca razboiul de eliberare a Basarabiei si Bucovinei, in conditiile starii de necesitate prelungite, a fost legitim, pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic. De asemenea, potrivit Mediafax, maresalul Ion Antonescu, seful Garzii de Fier Horia Sima si alti 19 membri ai Guvernului roman din 1940 au fost achitati pentru unele crime de razboi imputate ca urmare a colaborarii militare dintre Romania si Germania in agresiunea "contra popoarelor din Rusia Sovietica". Razboiul preventiv purtat de Romania a avut drept cauza legala justificativa starea de necesitate continua si iminenta de la frontiera de rasarit. Pentru acest motiv, el nu a incalcat articolul 3 din Conventia de definire a agresiunii din 1933, intrucat nu s-a bazat pe justificari de natura subiectiva, ci pe una legala, respectiv reglementarea legala a scuzei de inlaturare a starii de necesitate. Curtea de Apel face referire in hotararea sa la o alta "agresiune legitima", respectiv la decizia Tribunalului de la Tokyo, in care s-a stabilit ca olandezii au declarat justificat razboi Japoniei (chiar daca aceasta nu atacase Olanda), intrucat Japonia anuntase la Conferinta Imperiala din noiembrie 1941 ca va anexa teritoriile olandeze din Pacific. Protocolul secret nr. 3 Aceste aspecte au fost relevate de CAB, la aproximativ 60 de ani de la condamnarea guvernului Antonescu, in cadrul judecarii cererii de revizuire a procesului, facuta de fiul lui Gheorghe Alexianu - fostul guvernator al Transnistriei, condamnat intr-unul din dosarele lui Ion Antonescu. Revizuirea sentintei din 1946 a fost ceruta initial la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis ca instantei Curtii de Apel Bucuresti ii revine competenta de judecare. Decizia pronuntata in 5 decembrie 2006 de Curtea de Apel Bucuresti poate fi contestata la instanta suprema. In motivare din 5 decembrie 2006, Curtea de Apel Bucuresti a admis cererea de revizuire formulata de Alexianu Serban Sorin Alexandru, fiul condamnatului Alexianu Gheorghe (decedat), impotriva Hotararii 17 din 17 mai 1946 a Tribunalului Poporului. Potrivit Mediafax, Curtea a rejudecat cauza in fond, insa numai in raport de continutul dezvaluit al Protocolului secret numarul 3 din Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si Uniunea Sovietica bolsevica, ce releva imprejurari noi, necunoscute de Tribunalul Poporului la data solutionarii cauzei. Legat de crimele contra pacii - in ceea ce priveste constitutionalitatea Decret-Lege 312/1945 privind urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime de razboi, in raport de Constitutia romana din 1923 - Curtea de Apel Bucuresti constata ca dispozitiile art.1 lit.a si b precum si ale art.2 lit.a din Decretul-Lege nr. 312/1945, ce reglementeaza crimele contra pacii, sunt constitutionale, numai in masura in care nu exclud drept cauza legitima justificativa, apararea preventiva a statului roman aflat in stare de necesitate. "Anuleaza in parte Hotararea nr. 17/1946, constatand ca Protocolul secret nr. 3 al Pactului Ribbentrop-Molotov, prin sferele de influenta stabilite, a stat la baza gravelor agresiuni teritoriale suferite de Romania in anul 1940. A incalcat prin aceasta normele imperative ale dreptului international de la acea data, cu privire la integritatea teritoriala a statelor, respectiv articolul10 din Pactul Societatii Natiunilor, fiind prin urmare nul", motiveaza CAB. Colaborarea romano-germana impotriva URSS, justificata In ceea ce priveste Colaborarea militara dintre Romania si Germania, in cadrul Aliantei Tripartite: achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe pentru crima contra pacii prevazuta de art.1 lit.b din D-L312/1945, in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica, intrucat aceasta putere, impreuna cu Germania national-socialista, si-a delimitat sfera de influenta in Europa de Est prin pactul de neagresiune. Garantarea securitatii Romaniei prin patrunderea trupelor germane in Romania nu putea prin urmare sa constituie o amenintare la adresa Uniunii Sovietice militarea la asemenea fapte neintrunind elementele constitutive ale acestei crime de agresiune. Curtea a extins efectele revizuirii, in mod corespunzator, prin aplicarea art.406 alin.2 Cod procedura penala si cu privire la ceilalti condamnati din cauza revizuita care au fost condamnati tot pentru crima prevazuta de art.1 lit.b, dispunand achitarea acestora, pentru acelasi motiv. Este cazul condamnatilor Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Vasiliu Constantin, Dobre Gheorghe, Ion Marinescu, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Danulescu Constantin, Busila Constantin, Mares Nicolae, Petre Tomescu, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Protopopescu Ioan, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile. Pentru identitate de ratiune cu cele de mai sus, nici permiterea de catre autoritatile romane a patrunderii trupelor hitleriste in Romania, in conditiile Pactului Ribbentrop-Molotov, nu intruneste elementele constitutive ale crimei contra pacii prev. de art.1 lit.a din D-L.312/1945, numai in raport de Uniunea Sovietica bolsevica. Curtea dispune, prin urmare, achitarea partiala, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala, a condamnatilor: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Horia Sima, Pantazi Constantin, Dobre Gheorghe, Traian Braileanu, Dumitru Popescu, Petrovicescu Constantin, Mares Nicolae, Dimitriuc Vasile, Sturza Mihail, Georgescu Corneliu, Papanace Constantin si Iasinschi Vasile. Condamnat de "Tribunalul Poporului" Ion Antonescu a preluat puterea in septembrie 1940 si a guvernat timp de cateva luni Romania impreuna cu Garda de Fier, condusa de Horia Sima. Dupa rebeliunea legionara din ianuarie 1941, Antonescu, autointitulat, la acea vreme, Conducatorul Romaniei, titlul similar F�hrer-ului, a ramas singur la putere, rolul tanarului rege Mihai fiind unul pur decorativ. Antonescu, ridicat la rangul de Maresal, a fost indepartat de la putere in 23 august 1944, arestat de comunisti si trimis in detentie in Uniunea Sovietica. Doi ani mai tarziu, el a fost adus in Romania, judecat de un "Tribunal al Poporului", condamnat la moarte si executat prin impuscare la Jilava. Procesul principalilor protagonisti ai regimului Antonescu, in care au fost judecati pentru crime in legatura cu cel de-al doilea razboi mondial, a avut loc la Bucuresti, in conformitate cu angajamentul luat de noul guvern roman fata de Aliati, in Armistitiul semnat la Moscova, in 12 septembrie 1944. Prin hotararea 17 din 17 mai 1946, Tribunalul Poporului din Bucuresti a condamnat, intre altii, pe inculpatul Alexianu Gheorghe, fost guvernator al Transnistriei in regimul Ion Antonescu, dupa cum urmeaza: la trei pedepse cu moartea si 10 ani degradare civica pentru 3 infractiuni de dezastrul tarii prin savarsirea crimei de razboi; la patru pedepse constand in detentiune grea pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunea de dezastrul tarii si pentru alte trei infractiuni de dezastrul tarii, prin savarsirea crimei de razboi; la doua pedepse constand in munca silnica pe viata si 10 ani degradare civica pentru infractiunile de dezastru tarii prin savarsirea crimei de razboi prevazuta. Planul Barbarossa a insemnat agresiune CAB a constatat ca Romania, prin regimul Ion Antonescu, a colaborat militar cu Puterile Axei in cadrul Pactului Tripartit, fara incheierea unui tratat militar si si-a pastrat o relativa autonomie decizionala, care a atras responsabilitati proprii alaturi de cele ale Aliantei. Astfel, in ceea ce priveste Razboiul declansat de Alianta Pactului Tripartit, impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, (in care Romania a acordat Aliantei ajutor militar), CAB constata ca dupa 12 iunie 1941, prin acceptarea planului de operatii militare Barbarossa, de cuceriri teritoriale, Romania s-a angajat in cadrul Aliantei Pactului Tripartit, intr-un razboi de agresiune impotriva Uniunii Sovietice si Natiunilor Unite, fiind corecta condamnarea inculpatilor sub acest aspect, pentru crima prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945. Razboiul Germaniei naziste a fost caracterizat ca agresiv, cu autoritate de lucru judecat, de catre Tribunalul de la Nurenberg, in 1946. Legat de crimele de razboi si contra umanitatii, CAB a stabilit ca Pactul Ribbentrop-Molotov nu putea justifica comiterea crimelor de razboi si contra umanitatii prevazute de D-L.312/1945, cererea de revizuire fiind sub acest aspect neintemeiata, explica instanta CAB. Un razboi de aparare preventiva In ceea ce priveste Razboiul declansat de Romania, (in care a primit ajutor militar german), impotriva Uniunii Sovietice, de eliberare a Basarabiei si Nordului Bucovinei, inglobate de R.S.F.S. Rusa in componenta R.S.S. Moldoveneasca si R.S.S. Ucraineana: instanta il achita partial pe condamnatul Alexianu Gheorghe (foto) pentru crima contra pacii prev. de art.2 lit.a din D-L.312/1945, in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod procedura penala si art.131 din Codul penal Carol al II-lea, intrucat razboiul Romaniei impotriva Uniunii Sovietice (inceput la 22 iunie 1941 si purtat pana la inlaturarea iminentei pericolului militar sovietic), a fost legitim, fiind desfasurat in stare de necesitate, ca razboi de aparare preventiva, impotriva amenintarilor armate ce au continuat la frontiera de est a Romaniei.