Bedros HORASANGIAN 

Ba a dat in clocot de-abinelea. Vanzoleala si mai tare pe la televiziuni, presa si dumneaei musteste, acuzele curg, demascarile se tin lant, ministri care demisioneaza, altii pusi la zidul oprobriului parlamentar, presedintele pus la fiertul suspendarii, toata lumea suparata pe toata lumea, doar unii insa fac si bani din afacerea asta. "Rating"-ul, ca expresie a eticii de piata capitaliste, face si desface puseul nostru de subita inviorare a moralitatii. E bine, e rau, aproape ca nu mai conteaza daca nimeni nu castiga prea mult, atunci cand pierde toata lumea. Ce se intampla, ce va urma dupa discursul presedintelui din Parlament? "History is again on the move", cum ar veni "istoria este din nou in miscare", este o expresie utilizata de istoricul britanic Arnold Toynbee, pe care si-au insusit-o nu doar studentii din zona umanioarelor. Ultimele saptamani traite de noii membri ai Uniunii Europene releva, dincolo de iesirile viril belicoase ale principalilor actanti ai politicii romanesti si simpatiile /antipatiile noastre ce au iesit din matca suportabila a jocului democratic, un adevar simplu si grav: nu avem un program pentru Romania. Daca Marea Unire din 1918 consfintea renasterea unei prime Romanii reintregite sub forma statului national unitar, astazi situatia si datele, interne si, mai ales, externe sunt diferite. Reforma agrara era un "target". Acum? Sunt altele, nu mai putin importante. Ce au de facut, astazi, acum, Romania si romanii? Nu toti pot pleca in lume ca sa-si faca un rost onorabil. Este vorba de milioane de cetateni. Nu toti pot beneficia de pensii onorabile care sa asigure un trai decent. Este vorba de alte milioane de indivizi. Celor tineri, care ar fi marii beneficiari ai acestui moment istoric, ce li se poate oferi? Sunt alte cateva milioane de fiinte, cu fata indreptata spre viitor si nu intoarsa spre trecut, precum multi dintre noi. Obsesia admiterii in UE si concentrarea, fireasca desigur, doar pe aceasta prioritate, ne-a facut sa neglijam planul "B", de dupa momentul aderarii. Ce este de facut in continuare, cu ce proiect integrator de tip "New Deal" venim in fata natiunii macar pentru urmatoarele doua-trei decenii? Concret si rapid: lasat presedintele ales, bun/rau, sa-si duca la capat mandatul, partidele parlamentare si extraparlamentare, plus societatea civila, sa gaseasca un "modus vivendi", pragmatic, eficient si in buna racordare la politicile Uniunii Europene. Nimic nu este imposibil. Se pot gasi solutii de compromis chiar si atunci cand ni se pare ca nimic nu se mai poate lega. Dusmania si ura nu sunt un ferment activ pentru idei bune si decizii corecte. Pregatind un program coerent de guvernare, pentru actualul executiv si un alt program de perspectiva pentru viitoarele cicluri electorale, putem depasi actualele controverse. Dincolo de partizanatele de grup, si dincoace de optiunile noastre emotionale. Un program responsabil si cu efecte pozitive pentru intreaga natiune ar mai salva ceva din uriasele pierderi pe care le suportam astazi cu totii. Pe toate planurile. Poate nu e simplu, dar merita incercat. Ne-am inflacarat prea tare si nu e bine. Politica ar trebui retrasa de pe ecranele televizoarelor in cabinetele de lucru, iar deciziile sa fie luate la rece si responsabil. Spre disperarea televiziunilor obligate sa dea filme de dragoste, in lipsa altor evenimente de tip "Breaking news". In ce priveste "Budinca lui Noe" atragem atentia ca budincile se fac la cuptor si nu se fierb. Dar te poti pune cu gusturile culinare ale oamenilor politici?