"Creierul" operatiunii din decembrie 1989 a fost serviciul secret rusesc KGB, este concluzia dezbaterii "Adevarul despre Decembrie 1989" organizata ieri, la 17 ani de la revolta anticomunista din Bucuresti,de ziarul ZIUA, Asociatia Civic Media si Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta. Istoricul militar Alex Mihai Stoenescu, general in rezerva, autor a numeroase lucrari de exceptie, printre care si "Istoria loviturilor de stat din Romania", a prezentat pentru ZIUA extrase din arhiva sa secreta legata de evenimentele din decembrie 1989. Academicianul Eugen Simion, gazda manifestarii, a evocat experientele sale inregistrate in acele zile, dupa care Alex Mihai Stoenescu a intrat direct in subiect. Aratand ca de-a lungul a 16 ani a strans numeroase documente si a stat de vorba personal cu sute de martori oculari si participanti ai acelor evenimente, Stoenescu a observat ca, an de an, mass-media romanesti cad in aceleasi erori, rezultate ale unei dileme nelamurite: revolutie sau lovitura de stat? Conspiratiile Raspunsul este urmatorul: in interiorul unui proces revolutionar - care se intinde, conform lui Stoenescu, din 14 decembrie 1989 pana in 20 mai 1990 (dupa altii pana pe 14 iunie 1990) -, pot avea loc mai multe manifestari organizate. Romania ante-decembrista a cunoscut mai multe conspiratii care au actionat operational pe teren, in decembrie 1989, toate incurajate de serviciile secrete rusesti, KGB si GRU, dar - atentie! - aflate sub stricta supraveghere a Securitatii. Ceausescu a fost informat personal asupra acestora, de catre seful Securitatii, generalul Iulian Vlad, pana in ultima sa zi de presedinte al Republicii Socialiste Romania. Astfel, in interiorul Partidului se crease un "partid secret" reprezentat pana la varful conducerii, in Comitetul Politic Executiv - CPeX - unde se aflau doi vectori: Constantin Dascalescu si Gheorghe Radulescu, zis Gogu, nume de cod "Marcel". Acesta din urma, vicepresedinte al Consiliului de Stat, considerat "eminenta cenusie" din spatele Elenei Ceausescu, avea sarcina sa creeze si sa canalizeze inclusiv miscarile de disidenta din randul intelectualitatii pentru a crea esalonul urmator al conducerii perestroikiste. Impreuna cu sotia sa, Dorina Rudich Radulescu, Gogu avea misiunea sa atraga reprezentanti ai lumii artistice si intelectualitatii inclusiv prin intermediul unor ofiteri de Securitate, cum ar fi cunoscutul Vasile Malureanu de la Directia I. La vila sa de la Comana, gard in gard cu poetesa Ana Blandiana, s-a consumat un moment epocal consemnat de scriitorul Mircea Zaciu in jurnalul sau pe anul 1983 (Editura Dacia, Cluj, 1995) si care a lasat audienta selecta cu gura cascata: "Stati linistiti, ca mai sunt cinci ani si scapam de Ceausescu!". Nu a gresit prea mult. Documentele din arhiva lui Stoenescu demonstreaza ca aceea a fost perioada in care s-a decis sfarsitul lui Ceausescu si inlocuirea lui cu Ion Iliescu. Asa se si explica activitatea febrila a disidentilor incepand cu anul 1988. Pe langa grupul de intelectuali de la curtea lui Gogu Radulescu, printre care se numara Augustin Buzura (in alternativa cu Ion Iliescu), Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Zigu Ornea, Dan Haulica, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, care-i tinea la curent si pe Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu s.a., au fost constituite gruparile conspirative menite sa submineze partidul si armata: generalul Nicolae Militaru, agent GRU documentat, responsabil de Armata, Silviu Brucan, responsabil de ilegalisti si Ion Iliescu, speranta gorbaciovistilor. Toate miscarile acestora au fost atent monitorizate de Unitatea speciala de contraspionaj 0110 creata pentru contracararea serviciilor de informatii din Organizatia Tratatului de la Vrasovia si, evident, in mod special a KGB, rezidenta sovietica fiind cea care coordona oficial in Romania retelele de spionaj din blocul comunist. Toate acestea sunt cunoscute de ofiteri ai Serviciului Secret Roman, iar dovezile se afla depozitate in mai multe arhive secrete dispuse in lume. IIliescu il vizita pe Plesu la Tescani Conspiratia presupune racolari si asa numitele <<influentari pozitive>> din partea <<ilegalilor>> KGB desfasurate intr-o perioada lunga de timp. Dupa un prim contact avut de Virgil Magureanu cu Ion Iliescu - inca din 1973, pe vremea cand acesta era prim secretar PCR la Iasi, primul sef al Serviciului Roman de Informatii, personaj controversat aflat si in completul de judecata care a decis eliminarea familiei Ceausescu - l-a recrutat oficial pe primul presedinte al Romaniei postdecembriste in 1981, in 1983 completand impreuna primul manifest anticeausist. Virgil Magureanu a evocat pentru Alex Mihai Stoenescu un moment cand cei doi conspiratori au decis sa trimita un manifest anti-Ceausescu postului CIA Europa Libera, in 1989, dupa <<Scrisoarea celor sase>>, pentru a nu fi mai prejos decat grupul lui Brucan. Discutia cu Iliescu <<alias Alecu>>, dupa cum afirma <<sarpele cu ochelari>> a avut loc pe-o banca in parcul de la <<Lupoaica>>, din Dorobanti. Securitatea superviza. <<Ulterior am aflat ca pusesera aia microfoane si la acele banci>>, afirma Magureanu. Conceputa impreuna cu Ovidiu Traznea, scrisoarea nu a mai ajuns insa la Radio Europa Libera. Un amanunt interesant: Ion Iliescu ii facea in 1989 vizite la Tescani lui Andrei Plesu, viitorul sau ministru al Culturii in primul guvern FSN. "Revolutia" Cum se explica insa ca in <<Raportul Tismaneanu>> document controversat socotit <<act oficial de stat>> evenimentele din 1989 sunt tratate cu totul altfel: momentul 14 decembrie 1989, cu anuntul Frontului Salvarii Nationale din Iasi lipseste cu desavarsire, ca si implicarea serviciilor secrete straine, in schimb, controversatul pastor Laszlo Tokes este considerat flacara generatoare a <<revolutiei>>, intr-o maniera romantata si neprofesionista? Total fals!, spune istoricul Alex Mihai Stoenescu, completand: <<acestea sunt legendele lui Tismaneanu>> care a omis nepermis implicarea structurilor fostei URSS in evenimentele din Romania. Lovitura de stat a fost realizata de KGB si GRU cu sprijinul tacit al unei parti a Securitatii romane, antrenand insa mase de revolutionari autentici doar pentru a se masca activitatile grupurilor conspirative cat si pentru motivul ca Moscova se temea de rezistenta fortelor loiale lui Ceausescu. La 17 ani de la momentul revoltei anticomuniste, comunismul este insa condamnat in baza unui text care reflecta intocmai vizunile gorbacioviste si neotrotzkiste ale conspiratorilor Internationalei a IV-a Kominterniste.

Victor RONCEA