Laudabila condamnare a comunismului si scuzele exprimate de presedinte risca sa ramana doar un execitiu de retorica daca nu se vor realiza urgent promisiunile facute, ca: desemnarea unei zile comemorative a gulagului romanesc, consemnarea ororilor comunismului in manualele scolare, realizarea de muzee sau case memoriale si ridicarea de monumente inchinate victimelor. In acest context insa, ce scuze mai au instantele judiciare care nu se autosesizeaza, nu dau curs sau resping anularea condamnarilor pronuntate de tribunalele comuniste? De asemenea, ce scuze mai au primarii, consiliile judetene si prefectii care - din motivele pe care le stim - blocheaza in continuare restituirea bunurilor furate de comunisti? Vorbele, oricat de frumoase ar fi, nu sunt suficiente.