Dan CIACHIR 

Dl Sorin Ionita, asa cum il stiu de la televizor, este un tanar cu aspect de intelectual occidental, corect imbracat, bine crescut, prompt in reactii fara sa fie agresiv. Sunt convins ca a studiat in Apus si ca are cel putin un doctorat. Dl Ionita ilustreaza impecabil o categorie. Aceea de om al vremii sale, format in centre unde iradiaza o lumina infailibila (altadata i se spunea "lumina progresului"). Nu stiu de ce, pasajul din articolul dlui Ionita, indubitabil un intelectual cu lecturi � la page (sau "up to date"), dar care nu cred sa fi citit "Ordinul Anna" de Cehov, imi evoca barbatii care nu se pricep la femei. Confruntati cu infidelitatea sau cu apatia sotiei ori a iubitei, acestia ii amintesc rasfaturile materiale cu care au coplesit-o. Pur si simplu nu inteleg, rational - si apasa pe acest cuvant - cum toate eforturile si cheltuielile lor au mers in gol... Este foarte greu, daca nu imposibil, sa le explici acestor oameni, ca exista nuante in materie de ratiune. Exista o ratiune aseptica, imbatabila, saturata de logica - ratiunea lor incununata adesea cu diplome - si o ratiune a inimii, proprie, daca nu chiar tipica, femeilor. "Boborul" isi are si el sensibilitatea lui, ca doar e nascut din femeie. Un om simplu nu refuza un bacsis, dar sunt momente cand ar prefera bancnotei o vorba buna, o incurajare sau o strangere de mana. Tot asa cum exista momente cand o femeie ar dori o floare sau un compliment in locul unui flacon de Dior sau Chanel. Momentul potrivit nu-l poate indica un manual si nici nu poate fi stabilit cu ajutorul unui aparat sau al unui consilier. E ceva ce tine de intuitie, un fel de instinct care pe omul obisnuit il poate ferici in viata afectiva, iar pe barbatul politic in raport cu alegatorii. In treacat fie spus, am inteles de-abia deunazi de ce dl Mircea Geoana nu are carlig la mase. Citindu-i, pe un ecran de televizor, CV-ul, am inlemnit cate titluri - sumedenie - universitare a acumulat. Cu un asemenea bagaj mergi victorios in lumea academica, nu in politica! Una din ispitele cu care a fost imbiat Hristos in pustia Carantaniei era prefacerea pietrelor in paini. Mantuitorul a respins-o cu memorabilele cuvinte: "Nu numai cu paine traieste omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu". Ispita aceasta ii obsedeaza insa de aproape doua secole pe marxisti si de cand e lumea pe barbatii care nu se pricep la femei - acestia din urma fiind marxisti avant la lettre. Intocmai ca femeia, "Boborul" nu traieste exclusiv material. Vrea sa auda si el o vorba buna despre credinta, despre traditiile si obiceiurile sale, pe care doreste sa si le mentina chiar si atunci cand niste capete cu creiere fosforescente sustin ca sunt desuete ori retrograde. Nu-i place sa i se desconsidere limba si identitatea, dupa cum il ofenseaza rolul de vitel menit sa linga poarta noua a Europei. Poate e locul potrivit sa reamintim ca doua imperii (britanic, respectiv otoman) au rezistat secole intregi tocmai pentru ca au stiut sa respecte specificul si randuielile supusilor lor?!...