Ofiteri din fostele structuri ale Departamentului Securitatii Statului - Directia a IV-a (Contrainformatii militare) si a V-a (Securitate si Garda) - se ocupa in momentul de fata de protectia fizica si informativa a presedintelui Traian Basescu. Cu toate ca seful statului duce o campanie de epurare a fostilor securisti din institutiile statului, la ora actuala, un numar important de ofiteri cu functii de conducere in Serviciul de Protectie si Paza provine din fostele trupe de securitate ale lui Ceausescu si din directiile Departamentului Securitatii Statului. Traian Basescu a afirmat in mai multe randuri, la preluarea mandatului de presedinte, ca doreste o restructurare a serviciilor de informatii din Romania si eliminarea fostilor securisti din aceste servicii. Ba chiar a declarat ca in Servicii nu se mai gasesc decat foarte, foarte putini angajati care provin din fosta Securitate si aceia in prag de pensionare. In acest sens, seful statului l-a numit pe tanarul ofiter de numai 35 de ani Florin Coldea in functia de prim-adjunct al directorului SRI. Prezent la sedinta de bilant a SRI din data de 3 aprilie 2006, Basescu a afirmat ca "mi-as dori ca pana la sfarsitul mandatului meu, despre SRI sa se spuna ca este o institutie care nu mai are nimic comun cu fosta Securitate, o institutie a democratiei care protejeaza cetatenii romani. Va asigur ca acesta este obiectivul pe care-l am". Dupa numai o jumatate de an, pe 6 octombrie a.c., presedintele Romaniei spunea la festivitatea de investire a lui George Maior in functia de director al SRI ca are o "informatie neverificata inca 100%, dar care poate fi confirmata in zilele urmatoare", potrivit careia, in SRI nu mai exista nici un ofiter al Directiei I si mai exista un singur ofiter al Directiei a VI-a, "care probabil va face cerere de trecere in rezerva in zilele urmatoare". Este ciudat ca Traian Basescu acorda o importanta deosebita procesului de epurare a fostilor securisti din serviciile de informatii, dar mai putin din Serviciul de Protectie si Paza, institutia care se ocupa nemijlocit de protectia fizica si informativa a lui si a membrilor familiei sale. Cuibul de securisti In urma investigatiilor efectuate de ZIUA, am descoperit ca in interiorul Serviciului de Protectie si Paza si-au gasit un loc caldut zeci de ofiteri proveniti din fostele structuri ale Departamentului Securitatii Statului. Cu binecuvantarea actualei conduceri a SPP, aproape 50 de fosti ofiteri ai fostei Securitati si din Consiliul Politic Superior al Armatei, din aproximativ 2000 de persoane cat sunt incadrate in prezent in acest serviciu, ocupa functii importante de conducere in cadrul diviziunilor din SPP. Acestea se regasesc cu preponderenta in structurile informative si de protectie interna ale Serviciului de Protectie si Paza. Fostii securisti au grade de la locotenent colonel in sus, iar in jur de 20 sunt incadrati pe functii de general. Pentru a exemplifica, amintim numai numele locotenent-colonelului Coltuneag, al colonelului Niculescu, al colonelului Suta, al locotenent-colonelului Marcu, al locotenent-colonelului Stanica si locotenent colonelului Apostol. SPP recunoaste Generalul maior Alexandru Burian, prim-adjunct al directorului SPP, a recunoscut intr-o declaratie acordata ziarului ZIUA ca, la ora actuala, in SPP isi desfasoara activitatea ofiteri activi care provin din fostul Departament al Securitatii Statului. Potrivit prim-adjunctului directorului SPP, situatia este cunoscuta la nivelul conducerii institutiei. Generalul Burian a recunoscut ca in SPP sunt angajati ofiteri din fostele trupe de securitate si din Directia a V-a si a IV-a: "Avem persoane, dar nu e o problema pentru institutie, raportat la celelalte institutii sau pentru echilibrul nostru intern". Generalul Alexandru Burian a tinut sa ne precizeze ca procentul ofiterilor SPP proveniti din Departamentul Securitatii Statului e mult mai mic fata de cel care se inregistreaza, la ora actuala in alte institutii militare. Burian a afirmat ca 2,5% din cadrele SPP provin din fostele structuri ale DSS. Acesta a mentionat ca respectivele persoane erau in 1989 cadre ale trupelor de securitate sau ale Directiei a V-a DSS, dar ca acestea aveau grade mici si nu indeplineau functii de raspundere. Totusi, a recunoscut ca 40% dintre acestia erau ofiteri activi inainte de '89, avand la acea vreme grade de locotenent si locotenent-major. Inregistrarea declaratiilor lui Burian poate fi ascultata la www.ziua.ro. Simple calcule Daca 2,5% dintre cadrele SPP provin din DSS, raportat la 2000 de angajati, rezulta ca 50 de ofiteri sunt din fosta Securitate. In mod evident, foarte multi dintre acestia au acum functii de conducere, aflandu-se printre cele 60 de cadre de la comanda SPP. 40% dintre acestia, conform lui Buiran, au fost ofiteri activi ai Securitatii (locotenenti sau locotenent-majori), ceea ce, din cei 50, inseamna 20 de ofiteri ai SPP, care sigur nu se ocupa acum cu paza la propriu a traseului prezidential, ci coordoneaza intreaga activitate a SPP. Noi am pomenit, mai sus, doar cateva nume. In cel mai fericit caz, Basescu are in conducerea SPP 20 de ofiteri ai fostei Directii a V-a a Securitatii, desi din acest calcul rezulta ca numarul cadrelor de conducere dintre fostii securisti e mult mai mare. De ce prefera Basescu sa se dea pe mana securistilor? Sa nu stie oare seful statului ca aceia care vegheaza pas cu pas la securitatea sa sunt ofiteri ai DSS, maestri ai filajului, interceptarilor si retelelor informative. Caci pentru asta au fost antrenati ani de zile de Securitate. Si daca cumva stie acest lucru, nu cumva se foloseste de SPP ca de un serviciu de informatii propriu, care cu usurinta s-ar putea disimula intr-o structura de tip politie politica, mai ales ca SPP se ocupa si cu paza altor demnitari. Unde se strang si, mai ales, cum sunt folosite datele adunate de SPP din diversele misiuni de paza si protectie? Prima rascoala in SPP Serviciul de Protectie si Paza este institutia care asigura paza si protectia fizica si informativa a demnitarilor romani si a celor straini care se afla in vizita in Romania. SPP se afla in subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu, la conducerea Serviciului de Protectie si Paza a fost numit un general provenit din structurile Jandarmeriei Romane. Este vorba de Lucian Pahontu (foto), fostul sef al Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmerie Romane. Acesta a fost propulsat in functia de director al SPP de catre chestorul general Anghel Andreescu, secretar de stat si sef al Departamentului Ordine si Siguranta Publica din Ministerul Administratiei si Internelor. Acesta a fost si el director al SPP in perioada 1998-1999. Imediat dupa numirea lui Pahontu la conducerea SPP, in interiorul institutiei a avut loc o adevarata revolta in randul ofiterilor nemultumiti de modul in care directorul a inceput un amplu proces de restructurare si inlocuire a unor persoane cu ofiteri din structurile Jandarmeriei care ii erau apropiati. Despre acest fapt, ZIUA a prezentat, in luna mai 2006, un amplu material in care aratam starea de revolta din interiorul SPP. Generalul Pahontu nu a venit singur la SPP, el fiind secondat de colonelul Gabriel Cretu, fostul sef al Grupului Special de Protectie si Interventie "Acvila", si de generalul maior Alexandru Burian, fost director general adjunct in Directia Generala de Informatii si Protectie Interna a MAI. La cateva luni dupa ce Pahontu a devenit omul care are grija de paza si securitatea presedintelui Basescu, din SPP au plecat cateva sute de persoane. Unele au fost trecute in rezerva, iar altele si-au cerut trecerea in rezerva. Organigrama plina de functii de generali In momentul de fata, starea tensionata din interiorul SPP a atins un nou moment critic, deoarece generalul Pahontu a reusit sa modifice organigrama SPP si, incet, incet, si-a impus oameni adusi din MAI in toate functiile cheie din toate sectiunile serviciului. Potrivit generalului Burian, anul acesta, din totalul angajarilor facute in SPP, 35% provin din Ministerul Administratiei si Internelor, 10% din SRI, iar 5% din SIE, STS sau surse externe. Grosul angajarilor, in jur de 50%, au fost facute prin transferul unor militari din Ministerul Apararii Nationale. Burian nu a precizat daca ofiterii angajati din SIE, SRI si STS au activat si inainte de 1989 in structurile de securitate ale statului. O situatie anormala se inregistreaza si in privinta numarului de functii de general care apare in noul stat de organizare a SPP. La un efectiv de aproape 2000 de persoane, cate sunt prevazute in organigrama SPP, Pahontu a hotarat ca sunt necesare peste 60 de functii de general! Asta in conditiile in care in Ministerul Apararii Nationale este prevazuta o functie de general la 1000 de persoane. La SPP se inregistreaza o inflatie de functii de general. Chiar daca la ora actuala, in SPP, sunt doar trei persoane care au gradul de general, in statul de organizare exista circa 60 de functii prevazute cu grad de general. Cineva minte Declaratiile generalului Burian vin in contradictie cu afirmatiile presedintelui Traian Basescu care sustinea ca in SRI procentul fostilor ofiteri de securitate este sub 2,5%. Daca oficialul SPP spune ca exista un procent de 2,5% de fosti ofiteri din Securitate care sunt activi la ora actuala in SPP si ca acest procent este mult mai mic fata de ce se inregistreaza in alte servicii de informatii din Romania inseamna ca prin SRI, SIE, STS, 0962 sau DGIA se mai afla un numar mult mai mare de fosti securisti. Cum se impaca afirmatia lui Burian cu ceea ce declarase Basescu despre SRI, ca nu mai exista in aceasta institutie nici un securist. Nici argumentul adus de generalul Burian, potrivit caruia actualii securisti din SPP ar fi fost studenti in anii terminali la scoala securitatii sau tineri locotenenti in Directia a V-a, nu explica prezenta acestora in anul 2006, ca ofiteri incadrati inclusiv pe functii de generali in SPP. In 1989, Directia a V-a a Departamentului Securitatii Statului - Securitate si garda avea 486 angajati, din care 306 ofiteri. Acestia se ocupau de paza si protectia lui Ceausescu si a obiectivelor in care acesta se afla la un moment dat. Misiunile lor includeau toate activitatile specifice fostei Securitatii. De la misiuni de filaj si realizare a unei retele informative pana la rapoarte detaliate asupra persoanelor si obiectivelor de care raspundeau. In decembrie 1989, Directia Securitatii Statului (DSS) din Romania avea un efectiv de peste 15.000 de oameni. Tinerii ofiteri vor sa scape de securisti Revenind la prezenta fostilor securisti in structurile SPP, precizam faptul ca aceasta situatie a creat o stare de nemultumire, in special in randul tinerilor ofiteri care se vad condusi, la 16 ani de la Revolutia din Decembrie 1989, de fosti securisti. La acestia se mai adauga un lot de ofiteri proveniti din fostul Consiliu Politic Superior al Armatei. Situatia nu pare sa-i deranjeze prea mult pe cei din conducerea SPP. Generalul Burian nu a negat nici faptul ca au fost angajati in SPP si ofiteri din Politie care au facut obiectul unor cercetari interne ca urmare a incalcarii regulamentelor militare si care au fost pusi in discutia Consiliilor de Judecata. Burian ne-a precizat ca acestia au fost angajati dupa o verificare prealabila de catre structurile interne din MAI si SPP si dupa ce si-au rezolvat problemele. Contradictie intre Maior si Basescu Directorul SRI a declarat la Realitatea TV, ca cel mult sase procente din actualii angajati ai serviciului au lucrat si pentru Securitate. George Maior a explicat acest procent destul de mare, pentru anul 2006, adica la 17 ani de la Revolutie, prin faptul ca modernizarea Serviciului Roman de Informatii este un proces care cere timp, dar si prin utilitatea de care au dat dovada, prin experienta lor, fostii securisti. Declaratiile lui Maior vin in contradictie cu afirmatiile facute, in luna octombrie a.c., la un seminar, de catre Traian Basescu care spunea ca doar 4,5% dintre ofiterii activi din SRI provin din fostele servicii ale Securitatii. (D.D.) Sedinta CSAT pentru SPP CSAT se va intruni, miercuri, intr-o sedinta in care se vor aborda schimbarea sediului si restructurarea SPP, crearea fortelor aeriene ale Politiei si agenda pe 2007 a Consiliului. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, isi va prezenta strategia energetica. Surse oficiale au precizat ca, printre temele abordate, vor fi schimbarea sediului si restructurarea SPP, acestea necesitand acordul Consiliului. Personalul SPP asteapta cu nerabdare deciziile care se vor lua in CSAT avand in vedere conflictul intern care macina institutia de la venirea la conducerea ei a actualului director. (D.D.)