Serghei STROKAN 

Propunerea ministrului japonez de Externe cu privire la Kurilele de Sud, care a durat timp de cateva ore inainte ca ministrul sa o dezminta, nu urma sa-i ofere Moscovei un plan salvator pentru solutionarea disputei teritoriale. Cuvintele lui Taro Aso au provocat reactii extreme printre politicieni, jurnalisti si public atat in Japonia, cat si in Rusia, demonstrand faptul ca Japonia nu a avut niciodata o pozitie ferma. In plus, o asemenea propunere nu ar fi putut exista niciodata cu adevarat. Toate optiunile posibile pentru solutionarea problemei au fost exprimate de sute de ori in decursul celor 60 de ani de cand dureaza disputa dintre Moscova si Tokyo. Au existat numeroase si repetate oferte: ca Japoniei sa i se returneze cele patru insule, sa i se returneze doar trei, doua, doua si jumatate, una sau absolut nici una, lasand lucrurile asa cum sunt acum. Propuneri nesatisfacatoare. Au fost propuse extrem de multe proiecte si planuri - dezvoltarea in comun a insulelor, retrocedarea lor virtuala, Moscova recunoscand dominatia Japoniei asupra insulelor, dar continuand sa le stapaneasca s.a.m.d. - pentru solutionarea disputei teritoriale pe baza declaratiei comune din 1956. Nici una dintre aceste optiuni nu a fost considerata ca fiind satisfacatoare. De ce? Principala problema nu este ca Moscova si Tokyo ar avea prea putine proiecte. Principala problema este ca Tokyo si Moscova nu au vointa politica necesara pentru a lua o decizie dureroasa, dar cruciala, care continua sa lipseasca cele doua tari de un tratat de pace. Prin urmare, nu avem motive sa consideram declaratia ministrului japonez de Externe ca fiind o noua initiativa. Un semnal. Pe de alta parte, asta nu inseamna ca declaratia sa trebuie trecuta cu vederea. Ar fi o dovada de naivitate sa credem ca Taro Aso a actionat din proprie initiativa, fara a avea nici cea mai vaga idee in legatura cu ce vor crede despre asta colegii sai din guvern. Nu asa se petrec lucrurile in politica. Aceasta a fost o scapare intentionata, urmata de o dezmintire dinainte planuita. Si mai important este faptul ca acesta a fost un semnal dat Moscovei. De fapt, a fost al doilea semnal dupa ce Japonia a schimbat guvernul in aceasta toamna, inlocuindu-l pe premierul Junichiro Koizumi cu Shinzo Abe. Nu a fost pentru prima data in ultimele cateva luni cand ministrul Aso a insistat asupra unei solutionari flexibile a disputei teritoriale si cand a declarat ca insulele ar putea fi impartite intre cele doua natiuni. Cu alte cuvinte, Japonia este gata sa abandoneze vechea formula "toate cele patru insule sau nimic". Lupta pentru istorie. Modul in care evolueaza lucrurile nu este intamplator. Succesorul lui Junichiro Koizumi, Shinzo Abe, are o pozitie complet diferita fata de Kurile. Koizumi era destul de ferm cu privire la aceasta chestiune inainte de a-si parasi functia. De ce vine acum Japonia cu noi oferte? Fiecare nou lider japonez doreste sa-si arate vointa de a intra in istorie ca persoana care a reusit sa clarifice problema eterna din relatiile cu Rusia. Acesta este motivul pentru care fiecare noua administratie nipona ii da Moscovei o noua sansa de a ingropa o data pentru totdeauna securea razboiului - cu vointa politica si cu flexibilitatea care au fost mereu la cerere. Comentariu publicat de Kommersant, retransmis de Agentia "Rusia la zi"