Mihai TANASESCU 

Romania a demonstrat, in ultimii ani, ca este o tara capabila sa realizeze reformele necesare pentru transformarea economiei nationale intr-un mecanism eficient si competitiv. Inchiderea capitolelor de negociere, admiterea Romaniei ca membru cu drepturi depline in UE, consolidarea finantelor publice si stabilitatea financiara constituie premise favorabile pentru dezvoltarea tarii in perioada care urmeaza. In acelasi timp, este evident ca aderarea de la 1 ianuarie nu va rezolva problemele cu care se confrunta in prezent economia romaneasca. Domenii vitale, precum invatamantul, agricultura, sistemul de sanatate si pensii au nevoie de investitii considerabile, dar si de un nou model de management, in concordanta cu principiile europene. Integrarea Romaniei in UE presupune continuarea reformelor structurale pentru eficientizarea serviciilor publice. Statul roman trebuie sa ofere solutii viabile pentru a sustine dezvoltarea mediului economic. Romania are astazi nevoie de institutii puternice, credibile si capabile sa faca fata competitiei de pe piata unica. Mai mult, in perspectiva integrarii, tara noastra trebuie sa promoveze acele repere care sa marcheze identitatea economiei romanesti in comunitatea europeana. In acest sens, am exprimat in mai multe randuri rezerve serioase fata de intentia Guvernului Tariceanu de a privatiza CEC. Casa de Economii si Consemnatiuni are locul sau bine determinat in peisajul economic national si o valoare sentimentala deosebita pentru foarte multi romani. CEC-ul constituie o marca romaneasca foarte puternica si trebuie valorificata ca atare. Privatizarea CEC nu reprezinta o solutie optima pentru Romania, iar procesul ar trebui oprit. Casa de Economii si Consemnatiuni trebuie restructurata in profunzime. Cu un management performant si cu injectii de capital adevate, CEC-ul poate deveni o institutie bancara romaneasca de calibru european. Conducerea bancii trebuie sa se orienteze catre imbunatatirea semnificativa a serviciilor publice si a relatiei cu clientii. Aceste schimbari sunt obligatorii, dar ele nu presupun trecerea institutiei in portofoliu privat, eventual strain. Casa de Economii si Consemnatiuni poate fi restructurata si eficientizata, astfel incat sa devina un pilon central in dezvoltarea agriculturii si a zonelor rurale. Agricultura constituie o problema cruciala pentru viitorul postaderare al Romaniei si va influenta decisiv procesul de integrare in structurile europene. In momentul de fata, INS indica o realitate dureroasa: numarul exploatatiilor agricole mici este in scadere, in timp ce doar o treime din ferme sunt compatibile cu cele din UE, restul asigurand doar subzistenta proprietarilor. Fara programe concrete care sa schimbe aceasta situatie, sistemul agricol romanesc nu va putea sa beneficieze de ajutorul consistent al institutiilor comunitare. In acelasi timp insa, potentialul agricol enorm al Romaniei poate constitui un avantaj semnificativ pe piata europeana, atat timp cat autoritatile de la Bucuresti inteleg sa-si concentreze eforturile pentru dezvoltarea acestui domeniu. Agricultura poate sa devina un pilon important la dezvoltarea economiei si un contributor semnificativ la bugetul statului. Transformarea Casei de Economii si Consemnatiuni intr-o banca cooperatista pentru mediul rural reprezinta o solutie pentru dezvoltarea satului romanesc, dar si o alternativa viabila pentru pozitionarea bancii in sistemul bancar national. Oficialii de la Palatul Victoria trebuie sa gaseasca o solutie pentru ca CEC sa ramana o banca a statului roman.