Reforma vizeaza sistemele de protectie sociala si implica ridicarea constanta a varstei de pensionare. Germania a lansat zilele trecute un astfel de proiect care prevede, la orizontul anului 2029, ridicarea varstei de pensionare la 67 de ani. Conform argumentelor date de specialistii germani, semnalul de alarma este dat de faptul ca, daca se pastreaza actuala tendinta de pe piata muncii, se va ajunge la situatia, "dramatica", de a avea doi salariati la un pensionar. Ceea ce, din perspectiva lor, ar dezechilibra foarte grav sistemul protectiei sociale si ar afecta "plasa de siguranta" obligatorie, primele lovite fiind serviciile medicale. Preocuparea exista la nivelul tuturor statelor europene care au anuntat deja masuri progresive pentru marirea duratei vietii active, folosind fie prevederi directe, fie indirecte, acestea din urma vizand anii de contributie obligatorie pentru stabilirea pensiei. Spre exemplu, Franta a mentinut varsta de 60 de ani pentru pensionare, dar a marit durata anilor de cotizatie (40 de ani in 2008, 41 de ani in 2012 si 42 de ani in perspectiva anului 2012). Uniunea Europeana preconizeaza sa se ajunga la un procent de ocupare cat mai ridicat a populatiei cuprinse intre 55 si 64 de ani, obiectivul fiind de 50% dar, la nivelul anului 2003, era realizat doar un procentaj de 40,2%. Dar aceasta nu ar fi decat o fateta a solutiei la care se lucreaza la nivelul UE, deoarece doar "masuri mecanice", cum ar fi cele descrise anterior, nu sunt considerate suficiente daca, in paralel, nu se creeaza si facilitatile reale de reconversie a fortei de munca. Argumentul este ca principiul "o meserie si un loc de munca pentru o viata" apartine unei epoci trecute si lipsa unor abilitati si cunostinte suplimentare nu face decat sa micsoreze sansele de reinsertie dincolo de implinirea varstei de 50 de ani. Pentru Romania, "Uniunea Europeana va aloca in urmatorii sapte ani 3,5 miliarde euro pentru pregatirea sau reprofilarea fortei de munca, bani care vor trebui folositi cu maxima utilitate", anunta Presedintele Basescu. Dar cum? La aceasta intrebare, guvernele succesive din Romania dupa 1990 nu au avut nici un raspuns. Realitatea statisticilor arata ca intram in Europa cu o situatie extrem de grava pe piata muncii, marcata de un dezechilibru foarte important si care, daca va continua, poate deveni o vulnerabilitate nationala. Daca in 1990 aveam trei milioane de pensionari, in 2005 numarul acestora a ajuns la sase milioane, dintre care patru milioane de pensionari de asigurari sociale si peste un milion de pensionari agricultori. Cum au gandit politicienii nostri de toate culorile la viitorul national? Iata ce spune Institutul National de Statistica: numarul pensionarilor din Romania depaseste cu aproximativ 1,34 milioane totalul salariatilor! Adica, mai precis, la finele lunii ianuarie 2006, numarul salariatilor din economie a fost de 4,556 de milioane, iar cel al pensioarilor inregistrati in ultimul semestru al anului trecut a fost de 5,905 milioane. Dramatic este un eufemism. Mai ales daca punem la socoteala exodul previzibil si niciodata recunoscut de forta tanara, cu inalta pregatire, spre pietele foarte ofertante din alte parti ale lumii. Poate vin anticipatele. Credeti insa ca aceasta discutie va deveni cumva si o prioritate reala pentru noii guvernanti? Cred ca, mai degraba, interesul va fi cine pune mana, rapid, pe fondurile europene. Apoi, vom mai vedea noi...