Dincolo de dezbaterile cu privire la prevederile inserate in proiectul bugetar, se ridica intrebarea daca acesta are vreo relevanta, in conditiile in care anul acesta Guvernul a realizat nu mai putin de patru rectificari bugetare. Oficialii de la Palatul Victoria au reusit performanta de a majora in doua randuri si deficitul bugetar, pe care l-au crescut de la 0,5% din PIB, cat a fost aprobat de Parlament in decembrie 2005, la 2,5% din PIB in iunie 2006. Saptamana trecuta, ministrul Vladescu a anuntat ultima rectificare bugetara din acest an. Deficitul bugetar a ramas la nivelul stabilit in vara.. Premierul Tariceanu anunta la un moment dat ca autoritatile s-au razgandit in privinta deficitului si ca, dupa ce l-au majorat de doua ori, urmeaza sa il reduca. Premierul a fost insa repede contrazis de ministrul Finantelor, astfel ca deficitul bugetar a ramas pe loc. Cu o luna inainte de finele anului 2006, insa, Guvernul se confrunta cu un excedent bugetar de 1,7%, pe care trebuie sa il transforme intr-un deficit de 2,5% din PIB. Cum va reusi Guvernul sa cheltuiasca mai mult de 4% din PIB (aproximativ patru miliarde de euro) in mai putin de o luna, fara sa provoace dezechilibrele considerabile la nivelul stabilitatii macro-economice? Cu ceva vreme in urma, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat facea o afirmatie cel putin surprinzatoare cand afirma ca deficitul bugetar pentru anul 2006 se va ridica la 6,5% din PIB. Domnul Vosganian ajungea la aceasta cifra adunand la deficitul stabilit de 2,5% sumele aferente despagubirilor pe care statul roman trebuie sa le acorde in virtutea legilor proprietatii. Ori, Guvernul Tariceanu ii despagubeste pe proprietarii deposedati abuziv in timpul regimului comunist prin intermediul Fondului Proprietatea, inca nefunctional. Daca Fondul Proprietatea ar deveni functional atunci impactul asupra bugetului de stat s-ar ridica la aproximativ 4% din PIB (patru miliarde de euro). In aceste conditii, devine evident ca Executivul condus de premierul Tariceanu intentioneaza sa cheltuiasca fondurile necesare pentru a atinge tinta de deficit bugetar pentru despagubirea proprietarilor deposedati abuziv de regimul comunist, prin intermediul Fondului Proprietatea. Numai ca Fondul Proprietatea nu functioneaza, iar banii vor ramane blocati in titlurile de proprietate emise de institutie, fara nici o posibilitate de valorificare. Fondul Proprietatea este neoperational din foarte multe motive. Nu exista inca o baza legala coerenta pentru functionarea Fondului. Portofoliul institutiei sufera in mod constant transformari, in functie de potentialul companiilor ale caror procente le "inghite" Fondul. Evaluarea portofoliului este departe de finalizare, iar procesul va dura probabil multe luni de-acum inainte. Listarea pe Bursa depinde de aprobarea CNVM, operatiune complexa si indelungata la randul sau. In plus, justitia internationala s-a pronuntat deja cu privire la viabilitatea proiectului Fondul Proprietatea, iar decizia a fost impotriva mecanismului gandit de Guvernul Tariceanu. Astazi, Fondul Proprietatea ofera Guvernului o portita de scapare, in conditiile unei executii bugetare deficitare si a unor politici publice ineficiente. Guvernul trebuie sa isi asume insa esecul Fondului Proprietatea si sa gaseasca, in cel mai scurt timp posibil, o alta modalitate pentru a-i despagubi pe cei care au fost deposedati abuziv de regimul comunist.