Sorin ROSCA STANESCU 

Avem toate semnalele ca, incepand de miercuri, cand Tariceanu pleaca pentru o saptamana in Franta, pentru a-si face operatia la genunchi, presedintele-jucator, judecator si inchizitor va declansa asaltul final impotriva premierului. Cu scopul de a-l trimite acasa. La ascutit creioane. Cat mai departe de parghiile de comanda ale puterii. Daca Tariceanu va ceda, atunci raportul de forte va fi transat inainte de termen. La 1 ianuarie 2007, altcineva, un om al Cotroceniului, va primi coronita de lauri pentru primirea Romaniei in UE. Daca va rezista insa si de aceasta data, urmeaza sa fie pus in aplicare "planul C". Dupa ce "planul A" a esuat, atunci cand liderul PNL a refuzat sa-si dea demisia si daca "planul B", ce este declansat in a doua parte a acestei saptamani, va esua, la randul lui. Asa-numita platforma liberala, lansata de Stolojan si Stoica, poate fi comparata cu un fel de Fata Morgana. Pe care nu o vezi decat prin ceata si de la mare distanta. Cand te apropii de ea, dispare. Sau poate o comparatie mai buna este cu un OZN. Pe care multi se jura ca l-au vazut, dar nimeni nu detine vreo proba. Numarul celor care cred in aceasta Fata Morgana sau OZN creste, insa, spectaculos. Pentru liberalii frustrati, platforma, pe care nici dracu' nu o poate defini, actioneaza ca un magnet. Miscarea lui Stolojan, bine dirijata si sustinuta politic de la Cotroceni, este extrem de ingenioasa. Mai intai, acesta, criticand Guvernul condus de Tariceanu, la acea data colegul sau de partid si chiar succesorul desemnat intr-un moment de cadere nervoasa, a pledat pentru o fuziune PNL-PD. O aiureala. De fapt, o miscare aiuristica pe tabla de sah. Pentru ca scopul era altul. Ideea fuziunii functiona doar ca o diversiune. La fel ca si anticipatele. Pentru care, din nou, acelasi Stolojan a pledat cu fervoare alaturi de Basescu. Ambele operatii au pregatit terenul pentru ce va urma. Rolul lor a fost acela de a fragezi Partidul Liberal. Pentru a semana deruta, neincredere si discordie. Pentru a creste nivelul de adrenalina printre cei nemultumiti. Si orice partid aflat la guvernare are frustrati in randurile lui. Scopul final al luptei fratricide din interiorul Aliantei DA si, mai nou, din PNL, bine intretinuta de seful statului, devine astazi clar: preluarea guvernarii de catre un vehicul politic prezidential. Nu este important pentru Basescu daca viitorul premier va fi din PD sau din "noul PNL". Esential este sa raspunda la comenzi. Dar cum va proceda tandemul Basescu-Stolojan pentru a-si atinge obiectivul? In Protocolul Aliantei scrie negru pe alb ca primul-ministru al Romaniei este desemnat din randul partidului care are mai multi parlamentari. Nu se spune daca aceasta regula este valabila doar dupa alegeri, respectiv la inceput de drum sau daca ea este aplicabila si pe parcurs. Simpla posibilitate de a interpreta in mod diferit Protocolul ii va oferi sansa tandemului Basescu-Stolojan de a invoca necesitatea schimbarii primului-ministru in momentul in care Tariceanu va avea mai putini parlamentari liberali decat va avea "Traian Boc" parlamentari pedisti. Aceasta tinta poate fi atinsa prin miscarea Flutur, careia i s-ar alatura inca doua, trei persoane. Cand scorul devine favorabil PD, poate fi invocat Protocolul. Sau, si mai rau, PD, asa cum a facut si pe vremea CDR, provoaca o criza, retragandu-se de la guvernare. Sau Basescu va incerca o motiune de cenzura. Poate chiar cu ocazia Legii Bugetului. Daca acesta este planul uneia dintre tabere, ramane de vazut care este contraplanul celeilalte. Si, in primul rand, daca exista asa ceva.