Romania e in pragul majorei schimbari. Nimeni insa nu a spus ce se va schimba si cum vor afecta aceste schimbari viata oamenilor si a institutiilor, viata politica si chiar mass-media. Nimeni nu a vrut sa le spuna romanilor cine poate castiga din aceasta schimbare si de ce unii vor pierde. Banii cheltuiti degeaba pe "campanii de comunicare integrata" guvernamentale nu fac decat sa sporesca o confuzie deja existenta. Insa cei ce-si spun "mari jucatori", mai informati si mai expusi la schimbare incep sa actioneze, transformand lupta pentru putere si influenta in lupta pentru supravietuire. Adrian Nastase nu mai incearca acum preluarea puterii nici macar in propriul sau partid. Unii dintre marii jucatori economici se strang in jurul mesei pentru a sustine proiectele "contrarevolutionare" prin mijloace de expresie publica. Oameni pleaca si vin in incercarea de a restructura raporturile de putere existente. De cate ori premierul primeste lovituri dure in plan politic, un apropiat al sau face achizitii in plan mediatic. Bani multi vin si se duc in constructiile de putere. Regula luptei s-a stabilit: numai lovituri sub centura. Sunt mult mai dureroase si cu efecte pe termen mai lung. Atacurile se duc de preferinta cu ajutorul unor intermediari. Chiar daca sunt murdare, ele pot avea efecte perverse asupra atacatorului. Si asta pentru ca in Romania se stie tot. Pe acest fundal al delatiunii colective, cand toata lumea vrea sa spuna cate ceva despre cineva, cand jocul a devenit forma clasica de a face politica, guvernarea si expertiza sunt lasate de izbeliste, iar Zabrautii ne vor exploda in fata. Revenind acum la marea schimbare. Deconspirarile, campaniile anticoruptie, schimbarile din mass-media duc la o crestere a instabilitatii sistemului si, intr-o anumita logica, sunt prefete ale noului sistem ce se naste. Noile reguli si structuri nu pot fi implementate cu aceeasi oameni care au functionat atat de defectuos in ultimii 16 ani. Oricat ar incerca sa se salveze, ei trebuie sa inteleaga macar acum ca, pentru o perioada, trebuie sa se retraga din prim-plan. Exista viata si dupa politica. Daca unii dintre acei ce se lupta cu dintii ar intelege acest lucru, schimbarea ar fi mai simpla si toata lumea ar avea de castigat. lll Subrezirea Partidului National Liberal, datorata in parte atacurilor venite din exterior si interior si in parte greselilor repetate ale actualilor lideri, a scos la iveala dorinta de putere a unor lideri de plan doi. Gheorghe Flutur se vrea partener cu Stolojan si vrea sa negocieze, ca Solcanu in 1991 in cadrul FSN, o reconciliere din care sa castige suprematia asupra ambelor tabere. Interesanta miscare pentru un ministru al Agriculturii. Aparitia sa schimba radical forma jocului intern in PNL. Practic avem de-a face cu trei actori ai jocului de putere in cadrul PNL, ceea ce face din acest moment imposibila orice reconciliere, caci aliantele in trei sunt cele mai fragile. Si atunci ori dl Flutur va fi aspirat in structura Platformei Stoica-Stolojan ori va accepta sa-si refaca opiniile alaturi de echipa Tariceanu. In oricare din aceste doua variante actuala structura de conducere a PNL are de castigat. Cu alte cuvinte, involuntar sau nu, dl Flutur face jocul celor pe care ii ataca.