"Realitatea evreiasca", an L, nr. 259-260 (1059-1060), 16 sept.-15 oct. 2006 (23 elul 5766-23 zisrei 5767, editata de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, Bucuresti, redactor-sef: Dorel Dorian, 24 pag. Publicatie a evreilor din Romania, "Realitatea evreiasca" se afla la jubileu, iar actualul numar acopera sfarsitul de an evreiesc 5766 de la facerea lumii si inceputul noului an 5767; seria noua (inceputa in 1995 - de la nasterea lui Christos) implineste 12 ani. De fapt, "Realitatea evreiasca" este numele pe care l-a luat din 1995 "Revista Cultului Mozaic", infiintata in 1957. Presa evreiasca are o bogata traditie in tarile romane, prin intemeietorii Iulius Barasch (1857), Elias Schwarzfeld (1874) sau A.L. Zissu (1919). Publicatii iudaice din Romania (cele mai multe, de confesiune hassidica) dezbat problemele comunitatilor locale, se lanseaza in discutii pe teme religioase, prezinta activitatea culturala (in sens larg) a evreilor. Actualmente, comunitatea evreiasca este mica, in comparatie cu perioada interbelica; obstea are dificultati fata de intretinerea sinagogilor si a cimitirelor (650 de cimitire in localitati fara nici un evreu din totalul de 802, dupa cum aflam din "Realitatea evreiasca"). Relatiile cu societatea romaneasca se centreaza in acest numar pe asumarea pogromurilor din 1940-1941 de la Bucuresti, Dorohoi sau Iasi, declansate la dispozitia lui Ion Antonescu. Ele nu au fost decat inceputul marii prigoane din anii razboiului in Europa de Rasarit. Astfel, 9 octombrie, Ziua Holocaustului in Romania, a fost marcata pentru a treia oara (cu participarea presedintelui Traian Basescu) si ocupa cele mai mari spatii din revista, cu evocarea lui Alexandru Safran, fostul sef al comunitatii evreiesti de la noi, opinii si idei de Aurel Vainer (actualul presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania) sau Serge Klarsfeld (presedintele Fundatiei Shoah din Paris). "Realitatea evreiasca" a preluat de la "Revista Cultului Mozaic" interesul pentru actualitatea culturala, reprezentata acum de eseul lui Geo Serban despre Petre Solomon, precum si semnale sau recenzii la carti de Andrei Codrescu, Horia Arama, spectacole ale teatrului israelit Karov sau un medalion al pictorului Max W. Arnold. Revista cuprinde stiri despre simpozioane, comunicari sau colocvii cu subiect evreiesc (politic, economic, cultural), din tara sau de peste hotare. Ultimele doua pagini rezuma "Realitatea evreieasca" in limba engleza si in limba ebraica. "Teatrul azi", nr. 7-8-9, 2006, editat de Fundatia Culturala "Camil Petrescu", cu sprijinul UNITER si al MCC, redactor-sef: Florica Ichim. Primul subiect este "Anul Bertold Brecht". Despre dramaturg scriu George Banu, Hans Winge, iar din punct de vedere iconic tema se completeaza cu "Bertold Brecht in Romania", un grupaj de fotografii si ilustratii din spectacole din anii '60-'70, perioada de glorie a lui Brecht pe scenele noastre. In fotografii: Silvia Popovici sau Constantin Rautchi, dar si decoruri sau schite de decor ale lui Jules Perahim, Dan Nemteanu, Ion Oroveanu. Toate, nume importante, care spun inca o data cat valoreaza o imagine. Sectiunea festivalurilor este cea mai ampla din revista "Teatrul azi", cu comentarii si cronici la spectacole din Cluj (Gyorgy Harag Fest), Craiova (Festivalul Shakespeare), Chisinau, Sibiu, Buzau, Sf. Gheorghe, Baia Mare si, desigur, Bucuresti. Aici este rubrica de actualitate teatrala, specifica revistei. O parte dinamica a "Teatrului azi" este cea de eseu, unde Gina Serbanescu scrie despre "Tangoul ca poetica a atingerii", o istorie a acestui dans si muzici, careia si Borges i-a scris versuri, pentru Astor Piazzola; minieseul ar putea fi o introducere la o cronica de spectacol "Un tango mas" (la Odeon, cu Razvan Mazilu, regia Alexandru Dabija), analizat mai departe de alti autori. Dramaturgia de "baraca" este un articol de dictionar (de Visky Andras, traducerea George Volceanov) despre un teatru existential, desfasurat in spatiul ingust al inchisorii, unde actul principal este cel al intemnitarii; o ipostaza a acestui tip de dramaturgie este cea in care publicul care intra in sala e intampinat de actorul aflat acolo "de-o vesnicie"; deci, spune autorul, "la inceput a fost detentia". Un spectacol despre lumea claustranta, privita din mai multe perspective, este si "Elisaveta Baum" dupa Daniil Harms (la Bulandra, regia Alexandru Tocilescu); comenteaza: Florica Ichim, Oltea Serban-Parau. Implinind anul acesta, in aprilie, 50 de ani de existenta, revista isi mentine numele si profilul gandite de initiator, Camil Petrescu, intr-o epoca nefasta pentru cultura si societatea romaneasca; de atunci, bineinteles, "Teatrul azi" s-a schimbat, epoca de altadata, a terorii care trebuia consemnata in actualitate, a fost uitata, iar acum revista aniverseaza semicentenarul.

Dan GULEA