Eliberarea pe cautiune nu este foarte folosita in prezent in Romania, practica aratand faptul ca aceasta este ultima carte jucata de avocati in favoarea arestatilor. Prevazuta in Codul de procedura penala, institutia eliberarii pe cautiune nu pare a fi preferata nici de avocati, nici de clientii lor. Avocatii aleg sa castige libertatea celor pe care ii apara cu costuri cat mai mici. Eliberarea pe cautiune impune conditii expres prevazute de lege referitoare la posibilitatea anchetatorilor sau a instantei de a avea un control asupra persoanei eliberate. Cel care a parasit arestul pe cautiune trebuie sa comunice autoritatilor judiciare orice schimbare a locuintei, sa nu paraseasca tara fara incuviintarea instantei, sa nu mearga in locuri anume stabilite, sa se prezinte la procuror sau la judecator ori de cate ori este chemat, sa nu intre in legatura cu anumite persoane recomandate de anchetatori, sa nu exercite nici o profesie de natura celei de care s-a folosit la momentul comiterii faptei. Putine solicitari La instantele din Bucuresti, de la inceputul anului s-au inregistrat dosare de eliberare pe cautiune, care s-ar putea numara pe degete. Potrivit Mediafax, cautiunea cea mai mare stabilita intr-un dosar a fost de un miliard de lei vechi. Suma nu a fost platita, iar cererea a fost respinsa. Concret, dupa ce judecatorii decid, in cadrul unei audieri, stabilirea unei cautiuni, suma trebuie virata intr-un cont la bugetul de stat si notificata instantei de judecata. Ulterior, magistratii iau in discutie motivele pentru care s-ar putea decide inlocuirea masurii arestarii preventive. Neplata sumei duce la respingerea cererii de cautiune. De altfel, riscul alegerii variantei eliberarii pe cautiune este ca banii sa nu mai fie restituiti acuzatului, in cazul in care va fi gasit vinovat si condamnat la detentie. Prevederi stricte Legea prevede strict situatiile in care cautiunea este restituita. Acestea sunt atunci cand se descopera noi imprejurari sau date care duc la stabilirea nevinovatiei, cand nu mai sunt temeiuri care sa justifice arestarea, cand se pronunta pedeapsa inchisorii cu amenda sau cu inchisoare cu suspendarea executarii sentintei ori cu executarea pedepsei la locul de munca, cand se dispune scoaterea de sub urmarirea penala, incetarea urmaririi penale sau a procesului penal. Odata cu ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, cautiunea ramane un venit la bugetul de stat. Comparativ cu instantele din Bucuresti, cele din tara sunt mult mai deschise in admiterea cautiunilor. In urma cu o saptamana, s-a inregistrat si un prim record in materie de cuantum si de admisibilitate. In conditiile in care, in ultimii ani, cuantumul cautiunii s-a "invartit" in jurul sumei de o suta de milioane de lei vechi, un fost agent de la politia de frontiera, acuzat de luare de mita, a reusit sa paraseasca arestul dupa ce a platit 25.000 RON (250 de milioane de lei vechi). Acest caz este un record in materie de cautiune, inregistrat la instantele romanesti. Acest precedent ar putea fi urmat de judecatorii clujeni care trebuie sa se pronunte in cazul fostului sef al Parchetului Judecatoriei Dragomiresti, Anuta Bucur, pentru care magistratii au fixat o cautiune de 60.000 RON (600 de milioane de lei vechi). Eliberarea pe cautiune se poate acorda la cerere, cand este asigurata repararea pagubei produse prin infractiune si s-a depus cautiunea stabilita de organul judiciar competent. Cautiunea garanteaza respectarea de catre acuzat a obligatiilor care ii revin in timpul eliberarii provizorii. Eliberarea pe cautiune ar putea sa-si castige locul consacrat prin legea penala, in conditiile in care Romania se aliniaza legislatiei europene, care prevede ca starea de libertate este regula, iar cea de arest, exceptia. (B.C.G.)