Daca a existat vreodata vreo conspiratie pentru eliminarea completa din viata politica a "partidelor istorice", ea tocmai a esuat. Recentele succese ale Guvernului Romaniei condus de un premier PNL (de a integra tara noastra in Uniunea Europeana, precum si de a prezenta public bugetul cu cel mai mare nivel al veniturilor, dezvoltarii si investitiilor) au facut inutile incercarile de a forta Partidul National Liberal sa aiba o soarta asemanatoare cu PNTCD sau PSDR. Niste observatori occidentali considerau drept hazardate comentariile mele cu privire la infiltrarea dupa 1989 a PNL, PNTCD si PSDR cu agenti, informatori si colaboratori ai Securitatii, iar apoi ai serviciilor secrete postcomuniste. Iata insa ca aproape in fiecare saptamana vin de la CNSAS dovezile indosariate ale acelei operatiuni. Trebuie deconspirata politia politica de dinainte de 1989, dar trebuie deconspirata si politia politica facuta dupa venirea la putere a lui Iliescu, Roman si a FSN-ului. In mod absolut bizar, nu exista nici o initiativa la nivelul clasei politice de a intreprinde o ancheta complexa, parlamentara, dar si executiva, judiciara, pentru a verifica actele de politie politica ale serviciilor postcomuniste, care au vizat discreditarea si chiar eliminarea din politica a partidelor istorice. Am stiut acest lucru inca de la inceput, iar Corneliu Coposu mi l-a semnalat in primul sau interviu de dupa prabusirea comunismului, publicat in ianuarie 1990, in revista "22". Daca PNL nu va avea soarta PNTCD sau a PSDR se explica nu datorita faptului ca nu ar fi existat tentative in acest sens. Ca si fratele sau din FSN (este vorba despre PDSR care a fuzionat cu PSDR, formand PSD, dar eliminand un partid istoric), si PD a urmarit fuziunea cu PNL. S-ar putea ca succesiunea dintre incercarea din anii 1990 de subminare a partidelor istorice, prin infiltrarea ofiterilor si informatorilor fostei Securitati, urmata dupa alegerile din 2000 de tentativa "institutionala" (prin fuziuni sau prin schimbarea denumirii istorice si a identitatii) de eliminare din viata politica a partidelor istorice, sa fie o simpla coincidenta. Nu putem deduce din prima actiune politieneasca faptul ca s-a produs si actiunea politica ulterioara: am comite o greseala logica de tipul "post hoc, ergo propter hoc". Ar fi insa o teribila eroare epistemologica sa eliminam aceasta ipoteza explicativa doar pentru ca nu avem inca dovezile materiale. In general, este recomandabil sa eliminam din rationamentele politice echivalentele simpliste, de tipul FSN=PCR sau PNL=PNTCD. Nu tot ce seamana este identic. Macar atat sa fi retinut unii din lectiile de geometrie, pentru ca a le pretinde sa stie logica este un exces iluminist. Cu toate acestea, au existat tendinte care amenintau sa conduca spre respectivele identitati. Sunt insa diferente cruciale care impiedica PNL sa aiba soarta PNTCD. Liberalii nu au avut "norocul" unui presedinte din propriul partid la Cotroceni, care sa fi urmarit sustinerea unui grup din PNL impotriva altuia, asa cum s-a intamplat intre 1996 si 2000 cu PNTCD-ul. La Cotroceni a fost si ramane un presedinte care a sustinut o grupare impotriva alteia, insa nimeni din PNL nu i-a dat ascultare lui Basescu. In plus, contextul economic, social si politic in care se desfasoara activitatea Cabinetului condus de liberalul Tariceanu este infinit mai favorabil contextului in care se desfasura activitatea Cabinetelor conduse de taranistii Victor Ciorbea si Radu Vasile. Este greu de stiut cum s-ar fi descurcat Tariceanu in perioada aceea sau Ciorbea acum, dar nu am de gand sa fac speculatii contrafactuale. Cert este ca actualul guvern a beneficiat din plin de faptul ca toate tendintele economice sunt pozitive. Iar prezentarea de catre premierul Tariceanu a bugetului pentru 2007 face ca toate atacurile lui Basescu, Stolojan, Boureanu, Turcan etc. impotriva "oligarhilor" din PNL sa para demagogice. Generozitatea proiectului de buget de anul viitor i-a facut pe unii diletanti sa aprecieze ca este vorba despre un "buget de stanga." Asemenea comentarii sunt deplasate intr-o tara in care guvernele care ignora saracia, pensionarii si alte categorii defavorizate ar fi maturate rapid de valul nemultumirilor. Se pot aduce multe critici actualei conduceri din PNL. Dar liberalii au dovedit un lucru simplu: ca pot invata din greselile trecutului, din cele proprii, dar mai ales din cele ale altora. Problema lor este insa alta: sa nu mai comita noi erori. Este vremea ca PNL sa se opreasca cu epurarile. Sunt epurari disciplinare sau care decurg din dosarele de la CNSAS. In locul celor epurati nu am vazut inca pe nimeni. Pentru PNL, anul 2007 este unul crucial. Un partid care nu stie sa construiasca, ci numai sa demoleze, nu poate rezista.