In ultimele saptamani, liderii mai multor organizatii de opozitie din Georgia, precum Antisoros si Fairness, au fost bagati la inchisoare sub acuzatii injuste de punere la cale a unei lovituri de stat in favoarea Rusiei. Dar acest val al represiunii politice reflecta pur si simplu efortul disperat al presedintelui Mikhail Saakasvili de a se agata de putere. Confruntate cu cresterea protestelor si cu o consolidare a fortelor de opozitie, autoritatile au cautat sa controleze organizatiile neguvernamentale (ONG-urile) si sa intensifice fortele de securitate. Acest lucru va determina insa ca protestele de masa sa fie inevitabile, iar in cele din urma sa reprezinte o amenintare la tranzitia democratica pe care Saakasvili pretinde ca o reprezinta. Saakasvili vede "mana Moscovei" in orice provocare la adresa autoritatii sale, atitudine ce poate fi justificata prin alianta stransa a guvernului sau cu Statele Unite. Dar persoanele retinute in timpul ultimului raid impotriva opozitiei au fost arestati, in trecut, si de guvernul lui Eduard Sevardnadze, la detronarea caruia Saakasvili a contribuit in timpul a ceea ce, in 2003, in Georgia s-a numit "Revolutia trandafirilor". Ultimele evenimente indica in mod clar ca o mentalitate tarista a supravietuit revolutiei, reflectata de altfel intr-un model bizantin de putere politica - un imparat si curtea sa - care isi are ca principal vehicul autoritatea prezidentiala. Inainte ca fortele de securitate sa ia in vizor blocul opozitiei pe care il reprezint, au fost supusi persecutiei sustinatorii reformelor educationale, in timp ce presa, in mare parte, se afla sub influenta guvernului. Saakasvili pretinde ca fortele de opozitie pe care le reprezint sunt impotriva valorilor occidentale. Dar noi sustinem ideea de Parlament - separarea autentica a puterii executive de cea legislativa - in Georgia. Si, prin sustinerea modelului occidental al Parlamentului, noi sutem de partea Georgiei, nu de cea a Rusiei. Este destul de ciudat ca Saakasvili, absolvent al Scolii de Drept din Columbia, nu poate face diferenta intre propria sa retorica democratica si actiunile autocratice. Astfel, unii dintre noi, care pun pret pe legaturile istorice ale Georgiei cu Rusia sunt numiti, in cel mai bun caz, "arhaisti", si, in cel mai rau caz "dusmani ai independentei Georgiei", iar Georgia risca sa devina o colonie a Rusiei daca vom ajunge vreodata la putere. Dar ceea ce ne diferentiaza pe noi de Saakasvili este faptul ca noi intelegem ca istoria, geografia si economia dicteaza legaturi stranse cu Rusia. Pur si simplu, noi nu vedem nici o contradictie intre cele afirmate mai sus si sprijinul pentru valorile occidentale. De asemenea, pana si Rusia, cu toate imperfectiile sale, nu se poate spune ca se opune valorilor Occidentului. Paradoxul nefericit in Georgia � ca de altfel in toata lumea post-sovietica - este acela ca interesul retoricii pro-occidentale a facut, de multe ori, ca valorile democratice sa fie sacrificate in favoarea unei noi dictaturi. Cand Occidentul sprijina revolutii populare, asa cum s-a intamplat in Georgia si in Ucraina, puterea nou-instalata este legata de sloganurile democratice, nu de atitudinea democratica. Si Sevardnadze, initial, a fost vazut drept un simbol al democratiei georgiene post-sovietice. Cu toate acestea, in 1993, in timp ce lucram in cadrul guvernului, oficiali ai CIA isi exprimau ingrijorarea ca, de fapt, in Georgia, se instaurase "un stat mafiot". Mai intai cu Sevardnandze, iar acum cu Saakasvili, deziluzia populatiei reflecta nu o respingere a democratiei, ci lipsa absentei continue a acesteia. In mod evident, Saakasvili este hipnotizat de Statele Unite, si de Occident, in general, dar care este smecheria daca, in prezent, in Georgia, nu exista un proces politic democratic? Si de ce, atunci, este dezirabila orice persoana care vrea legaturi stranse cu SUA, in timp ce cei care nu vor sa respinga ideea unui parteneriat cu Rusia sunt taxati drept agenti ai Kremlinului? Sunt oare, Statele Unite, spre deosebire de Rusia, prin definitie cinstite, nevinovate si extrem de principiale? Referitor la ceea ce guvernul lui Saakasvili pretinde despre opozantii sai, orientarea noastra politica nu este pro-rusa, ci pro-georgiana. Credem ca Georgia ar trebui sa isi urmareasca propriile interese, pe care ar trebui sa le imparta cu Europa, Rusia sau SUA. De aceea, politica Georgiei nu trebuie sa fie caracterizata de nationalism. In prezent, unii dintre politicienii nostri par tot mai atrasi de sloganul "Georgia pentru georgieni". Dar nationalismul sugereaza lipsa unei conceptii coerente a intereselor Georgiei. Traditia Georgiei de stat tolerant si multinational, care s-a diluat in ultimii 15 ani, trebuie revigorata intrucat nu avem nevoie de dusmani. O legatura solida cu Rusia trebuie sa nu fie data in functie de relatiile cu America sau cu Occidentul, si viceversa. Georgia nu trebuie sa fie nici pro-rusa, nici pro-americana. Georgia este o tara mica si saraca si care are nevoie cu disperare de stabilitate si dezvoltare economica. Si nu ar trebui ca modelul sau sa fie Palestina si luptele permanente, ci Elvetia si prosperitatea permanenta. Igor Giorgadze, liderul blocului partidelor politice de opozitie din Georgia Copyright: Project Syndicate, 2006. www.project-syndicate.org