Tratativele pe tema dosarului nuclear iranian, criza din Darfur si apelul secretarului general al ONU, Kofi Annan, pentru restabilirea pacii in Orientul Mijlociu au constituit, marti, la New York, dominantele primelor dezbateri ale celei de-a 61-a Adunari Generale a Natiunilor Unite. Presedintele american, George W. Bush, a caracterizat puterea de la Teheran drept "principalul obstacol" in calea unui viitor mai bun al poporului iranian, acuzand din nou regimul condus de presedintele Mahmud Ahmadinejad de intentia de a se dota cu arma nucleara si de restrangerea libertatilor civile. Washingtonul si-a comunicat si hotararea ferma de a actiona, in paralel cu derularea demersurilor diplomatice, prin exercitarea de presiuni asupra Consiliului de Securitate al ONU in directia adoptarii rapide a unei rezolutii care sa prevada sanctiuni impotriva Teheranului. Cateva ore mai tarziu a venit randul presedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad sa-si rosteasca discursul, care, dupa cum era de asteptat, s-a aflat intr-o contradictie ascutita cu alocutiunea lui George W. Bush. Liderul de la Teheran a prezentat, de fapt, un dur rechizitoriu la adresa politicii "pretinsilor campioni ai democratiei" in Orientul Mijlociu. El a reiterat asigurarea ca Iranul nu vizeaza producerea armei atomice si a revendicat dreptul tarii sale de a-si continua, in scopuri civile si "sub supravegherea atenta a inspectorilor AIEA", activitatile nucleare "transparente, pacifiste". Ahmadinejad a criticat "bilantul trist" al tarilor care au utilizat deja arma atomica - o aluzie directa la SUA, pe care le-a acuzat, de asemenea, de manipularea Consiliului de Securitate al ONU in favoarea intereselor proprii. Liderul islamist a criticat operatiunile americane din Irak si refuzul prelungit al SUA de a "apela la un acord de incetare a focului" dupa demararea ofensivei israeliene impotriva gherilelor Hezbollah din sudul Libanului. Bush si Ahmadinejad s-au evitat reciproc la reuniunea de la New York, dar faptul ca discursurile lor au fost sustinute in aceeasi zi a imprimat celor doua aparitii publice o tenta pronuntata de polemica. Trebuie semnalat ca, dincolo de acuze si somatii, nici unul dintre cei doi presedinti nu a formulat vreo sugestie pentru detensionarea crizei iraniene. Dupa alocutiunea presedintelui iranian, ambasadorul israelian la ONU, Danny Gillerman, si-a asumat, ieri, riscul considerabil de a critica principalul protector al tarii sale pe arena mondiala, respectiv Statele Unite, pentru a fi permis prezenta lui Ahmadinejad la sesiunea de toamna a Adunarii Generale a Natiunilor Unite. De altfel, in timpul discursului lui Ahmadinejad, delegatia israeliana, condusa de ministrul de Externe, Tzipi Livni, parasise Adunarea in semn de protest. "Nu credem ca trebuie sa onoram acest om cu prezenta noastra", a explicat Danny Gillerman. Potrivit agentiilor internationale de presa, SUA s-au raliat acestui boicot. Ayatollahul Khamenei alerteaza armata Dosarul nuclear iranian a fost examinat marti seara si de sefii diplomatiilor din cele sase state angajate in solutionarea crizei - hexagonul format din membrii permanenti ai consiliului de Securitate al ONU (Statele Unite, Rusia, China, Franta, Marea Britanie) plus Germania. In mod previzibil, aceasta noua reuniune a completat seria esecurilor diplomatice inregistrate, pana in prezent, in legatura cu acest subiect. Ministrii de Externe ai celor sase si-au exprimat "puternicul sprijin pentru actualele negocieri" dintre inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externa, Javier Solana, si negociatorul-sef al Iranului, Ali Larijani. Solana doreste sa se intalneasca din nou cu Larijani saptamana aceasta, in metropola americana, pentru noi negocieri. Conform unui inalt responsabil american, care a dorit sa i se pastreze anonimatul, cele sase puteri au convenit asupra unei noi si ultime date-limita pentru abandonarea (cu probe credibile) de catre Teheran, a operatiunilor de imbunatatire a uraniului. Respectiva data nu a fost, insa, facuta publica. Precedentul ultimatum in acest sens, stabilit in Consiliul de Securitate pentru 31 august, a fost ignorat de partea iraniana. La Teheran, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut, ieri, fortelor armate, sa fie pregatite pentru a face fata oricarei "amenintari din partea dusmanilor". Ayatollahul a adresat un avertisment voalat Statelor Unite ale Americii, declarand ca "natiunea iraniana pasnica" ar trebui sa aiba o forta de "aparare impotriva agresorilor internationali si a celor care intimideaza". SUA nu au exclus, pana in prezent, folosirea fortei pentru a constrange Iranul sa-si suspende controversatul program nuclear. In plus, conducerea iraniana este convinsa ca Washingtonul doreste o schimbare de regim la Teheran.

Ileana CORNEA