Luna trecuta s-a auzit intrebarea: daca se deschid dosarele preotilor, va scadea credibilitatea Bisericii? Adica a institutiei in care, potrivit sondajelor, poporul roman nutreste cea mai mare incredere. Biserica este intr-adevar o institutie, insa, asa cum am aratat de nenumarate ori, una divino-umana, avandu-L pe Dumnezeu in varful Ei. Credinta se indreapta spre Dumnezeu, nu inspre ierarhi sau preoti. Daca obiectul ei ar fi niste oameni - clericii - atunci si increderea in Ea ar fi una fluctuanta, asa cum se intampla cu politicienii si cu partidele politice, si nu s-ar mai deosebi cu nimic de institutiile omenesti. Lucrul acesta il stiu cei cu nivel cultural ridicat, imbisericiti, si-l marturisesc credinciosii anonimi care au constituit si ii constituie temelia. Psete o luna se va praznui, pe 14 octombrie, hramul Cuvioasei Parascheva. Nu cred ca o sa scada numarul inchinatorilor - estimati la un milion - care vor merge in pelerinaj la catedrala mitropolitana din Iasi. Nici al celor care la sfarsitul aceleiasi luni vor sui Dealul Patriarhiei pentru a se inchina la moastele Sfantului Dimitrie Basarabov. N-am vazut in ultimele saptamani mai putina lume la Sfanta Liturghie in biserica Sf. Ilie-Gorgani din Bucuresti, desi august e luna de concedii si vacante... Nu este prima data cand se vorbeste despre deschiderea dosarelor preotilor ortodocsi; ca si cum ei ar fi fost singurii sacerdoti din aceasta tara, chiar daca reprezinta Biserica Nationala. Pana acum aceasta eventualitate n-a starnit sminteala. Si nici nu cred ca va starni. Statul modern secular l-a impins pe preot spre ultimele trepte ale scaderii sociale inca de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. In nuvela lui Caragiale, "Pacat", un procuror i se adreseaza cu "Popo!" unui preot care vroia sa scoata un minor din meandrele viciului. Regimul comunist a vazut in cleric un dusman: Biserica era singura institutie care opunea o alta conceptie iodeologiei marxiste materialiste; alternativa vietii vesnice la perspectiva neantului rosu. Potrivit statisticilor, pana in 1964 - anul amnistierii detinutilor politici - un preot din patru a facut inchisoare. Numai in procesul lotului de partizani anti-comunisti Arnautoiu, trei preoti ortodocsi musceleni au fost executati in vara anului 1960 la Fortul Jilava in urma sentintelor de condamnare la moarte. Sadoveanu, Ralea, Calinescu, Camil Petrescu n-au facut inchisoare; corifeii culturii din epoca. Parintele Dumitru Staniloae insa a facut vreo cinci ani. Mitropolitul Bartolomeu a facut si el sase; dintr-o condamnare de 25. Nu ar trebui sa vorbim despre increderea in Biserica - Aceasta fiind constituita din trei elemente: cler, monahism si popor -, ci de increderea in cler. Or, nu stiu ca vreo alta categorie sociala sa fi cunoscut in Romania comunizata acelasi raport cu inchisoarea de unu la patru. Preotul era cel mai vulnerabil om in fata Ocarmuirii. Daca era amenintat si cadea, lui nu i se ardea ulterior dosarul de informator, intrucat nu avea cum sa devina membru de partid. Nu avea nici cine sa-l apere. Si, cu toate acestea, potrivit documentelor publicate, pana in 1964-'65, preotii si calugarii s-au tinut foarte bine, inclusiv cei trecuti prin inchisori. Poporul credincios care frecventeaza parohiile si manastirile stie lucrul acesta. Pentru el, preotul confruntat cu Securitatea a fost o victima. Iar omul de rand - credinciosul care merge la biserica - iubeste victima. De aceea este si ortodox. Sloganele competitionale cu "Fii invingator!" romanul obisnuit nu le gusta, ba le si detesta in sinea lui, intrucat el insusi se considera o victima, indiferent de regimul politic. Preotul nu sta cocotat astazi in Parlament, si nici nu face parte din protipendada sociala sau economica. Firesc ar fi fost sa fie asezat ultimul si la purecatul trecutului, de vreme ce a fost cel din urma pe scara sociala a vechiului regim. Mai corect spus: n-a fost pe nici una din treptele acesteia. Omul de rand care merge la biserica poate fi naiv, neinstruit si chiar mitocan, insa nu e tampit. Asa incat, cine isi inchipuie ca o eventuala dosariada clericala va indeparta credinciosii de Biserica se inseala amarnic si face strategie sterila de cabinet. Mai ales dupa ce, asa cum s-a vazut, specialistii in materie de dosare au declarat unanim ca preotii ortodocsi n-au divulgat secretul spovedaniei. Pagubasi ai dosariadei vor fi oamenii politici, in frunte cu liberalii si cu piatra de moara - ministrul muzicant Iorgulescu - pe care si-au legat-o de gat. Sa ne reamintim ce s-a ales de PNTCD - praful - dupa ce defunctul partid a luat partea greco-catolicilor, in anii '90, mai ales in Ardeal, unde electoratul ortodox este foarte solidar cu Biserica si are o memorie foarte buna.