Hotie din banii publici Sumele mentionate au fost incasate pe relatia Siria, dupa inghesuiala din decembrie 1989, de SC Industrial-Export SA, SC Uzinexport SA si SC Arcif SA, care s-au transformat in societati comerciale. Conform unor date oficiale, tara araba prietena ar fi platit in contul creantei, pana in anul 1991, in produse ca titei, bumbac, fosfati s.a. Dupa aceasta data, restituirea datoriei a fost sistata. In ciuda acestui fapt, in anii 1997, 1999 si 2001 creanta a continuat sa scada, fara ca Banca Centrala a Siriei sa fi reglementat vreun debit cu statul roman. Ceea ce inseamna ca alte sume importante au umflat conturile unor societati comerciale privatizate, fara nici un fel de aprobare din partea Executivului de la Bucuresti. Asa dupa cum presa a mai scris, nu mai constituie un secret pentru nimeni faptul ca exista firme de intermediere care se ocupa cu recuperarea unor creante internationale, fara a avea vreun mandat din partea Guvernului. Iar societati comerciale cum sunt cele trei mentionate, tocmai la acele firme de intermediere apeleaza, pentru a-si rotunji in mod ilegal si ilicit conturile bancare. Si asta in ciuda faptului ca MFP a atentionat ca doar Guvernul este acela care poate aproba inceperea negocierilor in vederea recuperarii creantelor Romaniei. Este posibil ca statul sa fie din nou furat Din surse absolut sigure, dar confidentiale, am primit recent informatia ca, inca din luna martie anul curent, Siria a inaintat MFP o oferta de negociere privind restituirea datoriei ramase, care se ridica la 119 milioane de dolari. In mod cu totul ciudat, nici pana la aceasta ora MFP sau Ministerul de Externe n-au formulat vreun raspuns. Ceea ce ne duce cu gandul la trei posibile scenarii: 1. Imobilitatea MFP are ca justificare problematici de ordin politic, data fiind situatia conflictuala din zona. In cazul in care SUA si fortele aliate ar ataca Siria si Iranul, Romania ar putea participa cu trupe in conflict, conform angajamentelor internationale asumate. Iar daca n-ar participa, creanta ar putea fi recuperata pana la stingerea ei. 2. Atitudinea conducerii MFP poate fi interpretata ca o incercare de a se acredita o firma recuperatoare "simpatica", apropiata puterii de guvernamant, astfel ca o parte din comisionul acordat sa ajunga la cine trebuie. 3. Nu este exclus ca reprezentantii MFP sa traga de timp, astfel incat alte societati comerciale privatizate, dupa ce au apartinut statului, sa reuseasca performanta de a recupera in continuare bani, asa cum s-a mai intamplat. Una peste alta, intentiile in scris ale sirienilor n-au fost comunicate Guvernului in ansamblul sau si sunt tinute cat se poate de departe de ochii indiscreti ai presei.

Dan COSTE