Procesul integrarii in Uniunea Europeana va impune cerinte deosebite agriculturii romanesti. Una din principalele solicitari vizeaza reducerea poluarii, cauzata de utilizarea sau gestionarea necorespunzatoare a pesticidelor, ingrasamintelor chimice sau a dejectiilor zootehnice. Pentru reducerea poluarii cu nitrati din surse agricole, la nivelul tarii fiind identificate pana acum 255 de zone cu astfel de probleme, Ministerul Mediului a inceput pregatirea unui Proiect de Reducere a Poluarii cu Nutrienti estimat la circa 55 de milioane de euro, care va fi derulat de anul viitor. Astfel se vor extinde masurile testate cu succes prin proiectul-pilot "Controlul Poluarii in Agricultura", finantat de Guvern si Banca Mondiala, care se deruleaza din 2002 in sapte comune din judetul Calarasi. "Obiectivul Proiectului este acela de a stimula fermierii sa utilizeze din ce in ce mai mult acele practici agricole care sunt benefice pentru mediu", afirma Valentin Alexandrescu, Directorul Unitatii de Management a Proiectului din MMGA. In final, se urmareste reducerea cantitatii de nutrienti si de alti poluanti agricoli deversati in Dunare si in Marea Neagra, printr-un management integrat al solului si apei". Activitatile au vizat, in principal, managementul gunoiului de grajd, pentru care s-au alocat fonduri nerambursabile de circa 5,2 milioane de dolari. Au fost construite 15 platforme comunale de stocare a gunoiului de grajd, cu capacitati de 2400 - 4200 tone, peste 2200 de mini-platforme in gospodariile individuale si s-au achizitionat utilaje si echipamente pentru operarea platformelor si imprastierea ca fertilizant organic a gunoiului de grajd sub forma de compost. Pentru a promova practicile agricole benefice mediului s-au realizat si loturi demonstrative de cate 10 ha in cinci zone de testare. Practicile recomandate au inclus rotatia culturilor, managementul nutrientilor, aplicarea eficienta de fertilizatori si controlul mecanizat al buruienilor. La jumatatea duratei de viata a Proiectului, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii a finalizat un prim studiu de impact, care a relevat ca managerii companiilor si asociatiilor agricole din zona considera ca utilizarea compostului este mai buna decat cea a ingrasamintelor chimice. (L.I.)