Fostele glorii ale PSD, Ioan Talpes si Cozmin Gusa, sustin ca deconspirarea fostilor securisti este controlata politic si anunta noi valuri de dezvaluiri la CNSAS, care vor aduce mari surprize. In timp ce liderul PIN, Cozmin Gusa, a spus ieri ca in jurul CNSAS are loc "o mascarada de negocieri subterane", pentru ca institutia va lua in discutie "nume grele", senatorul independent Ioan Talpes a sustinut vineri ca vor urma "al doilea si al treilea val" de dezvaluiri privind colaboratori ai Securitatii. Potrivit lui Talpes, cea de-a treia arhiva va cuprinde filme si "jachete", adica microfilme speciale, cu date esentiale din dosare. Cel de-al treilea val, a explicat fostul sef al SIE, se va referi la "ofiteri din serviciile de informatii cu identitate falsa, ce actioneaza la ora actuala in politica romaneasca". Referindu-se la dosarele din "al doilea val", Talpes s-a declarat sigur ca in prezent se lucreaza la o disjunctie a dosarelor ce pot fi trimise la CNSAS. La randul sau, Gusa s-a aratat convins ca la CNSAS partidele fac jocuri de culise prin intermediul reprezentantilor lor in institutii. Aceeasi impresie a impartasit-o, de altfel, ieri si conducerea PSD. In replica la afirmatiile sefilor PSD si PIN, Corneliu Turianu, membru al CNSAS, a cerut probe si a precizat ca daca s-ar dovedi ca se fac trocuri in Colegiu, ar fi un lucru foarte grav. In tot acest timp, Gusa l-a acuzat pe Talpes ca a fost si este ofiter activ al contraspionajului, dar si ca a fost "omul de casa" al familiei Ceausescu. Mai mult, Gusa a sustinut ca viceliderul PNL Theodor Melescanu a fost ofiter al fostei Securitati. Fostul consilier prezidential Ioan Talpes a catalogat drept aberatii acuzatiile lui Gusa si i-a transmis ca nu are ce cauta in politica. (C.E.) Cozmin Gusa denunta "mascarada negocierilor subterane" Liderul PIN, Cozmin Gusa, a sustinut ieri ca in jurul CNSAS are loc o "mascarada de negocieri subterane". Motivul este legat, potrivit lui Gusa, de faptul ca saptamana viitoare vor fi luate in discutia CNSAS "nume grele". "Cristian Radulescu, liderul grupului PD din Camera Deputatilor, va fi luat in discutie, el avand dosar de retea. Domnul Turianu, care a fost propus de catre Cristian Radulescu ca membru in CNSAS a inceput o munca asidua de discutii subterane cu toata lumea", a acuzat Gusa. Potrivt acestuia, precedentul fiind creat, va funtiona la nivelul tuturor partidelor. "Marko Bela este liderul UDMR. Cum cineva din CNSAS ar putea sa spuna ca acesta nu a facut politie politica, in conditiile in care el a recunoscut public ca dadea informari la Securitate despre colegii sai scriitori din Ungaria care vizitau Romania?! Mai sunt si cazurile lui Gyorgy Frunda sau Verestoy Attila", a aratat Gusa. Referindu-se la liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, Gusa a spus ca sunt cunoscute si discutiile si informarile pe care acesta le facea inainte de 1989. "Are si el un reprezentant in CNSAS, pe domnul Buchet. Normal ca si el doreste sa ia parte la acest targ cu toata lumea", a continuat Gusa. Gusa cere vot deschis la CNSAS Referindu-se la activitatea CNSAS, liderul PIN a sustinut ca are "semnale clare" ca activitatea Colegiului va fi blocata in ceea ce priveste deconspirarea Securitatii. "Am semnale clare despre posibilitatea acestui blocaj sau despre intrarea in derizoriu a discutiilor de la nivelul CNSAS-ului", a declarat Gusa, adaugand ca decizia CNSAS de a vota secret, doar cu "da" sau "nu", lasa loc pentru "jocuri de culise". Liderul PIN a spus ca aceasta decizie a Colegiului contravine articolului 16 din Regulamentul de functionare al CNSAS, care vorbeste despre raspunderea individuala a membrilor Colegiului. "In conditiile in care votul este secret, aceasta raspundere nu mai este opozabila legii. Or, este clar in regulament ca o persoana care, fiind votata de CNSAS necorespunzator din punctul ei de vedere, se poate adresa justitiei, impotriva acelor membri CNSAS care au votat, sa spunem, intr-un mod necorespunzator din punct de vedere al persoanei care se adreseaza justitiei", a explicat Gusa. El a precizat ca in aceste conditiie exista posibilitatea ca negocierile intre partide sa ajunga fructuoase si sa avem doar politicieni albiti. "Cealalta posibilitate, negocierile nu vor fi fructuoase si acei politicieni care vor fi deconspirati ca informatori vor putea sa conteste decizia CNSAS", a continuat deputatul PIN. El le-a recomandat membrilor CNSAS sa revina la votul deschis, pentru a nu mai fi atacabil. "Domnii de la CNSAS mai au o datorie: dupa ce deconspira un parlamentar, trebuie sa sesizeze Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", a mai spus presedintele PIN. "Talpes este ofiter activ" Pe de alta parte, liderul PIN l-a acuzat pe fostul sef al SIE, Ioan Talpes, ca este "ofiter activ" al serviciilor secrete, iar pe vicepresedintele PNL, Theodor Melescanu ca fost, inainte de 1989, "ofiter acoperit" al fostei Securitati. Vorbind despre fostul consilier prezidential Ioan Talpes, Gusa a sustinut ca acesta a fost "omul de casa" al familiei Ceausescu. "Este un fost apropiat al familiei Ceausescu si este un fost sef al SIE care nu a facut nimic pentru deconspirarea Securitatii", a spus Gusa. Potrivit liderului PIN, Talpes nu ar fi putut ajunge sef al SIE dupa 1990 si nu ar fi putut fi seful Editurii Militare inainte de 1989, daca nu ar fi fost omul de casa al ceausestilor. Referindu-se la vicepresedintele liberal, Theodor Melescanu, Cozmin Gusa, a spus ca acesta a fost "ofiter acoperit" al Securitatii. "Cei care vor sa afle adevarul, ar trebui sa studieze ce facea, in 1989, Melescanu, la Viena, foarte aproape de locul in care a fost sinucis Marin Ceausescu. Ofiterii acoperiti ai fostei Securitati au ramas, in mare parte, ofiteri acoperiti ai actualelor servicii secrete. Cred ca este putin probabil ca o asemenea calitate a acestuia sa apara public", a spus Gusa. "Basescu si-a dat cuvantul ca nu a colaborat" In ceea ce priveste trecutul presedintelui Traian Basescu, Cozmin Gusa a povestit ca, intr-o discutie privata pe care a avut-o cu seful statului, inainte de 2004, Traian Basescu si-a dat cuvantul de onoare ca nu a colaborat cu Securitatea. "Mi-a spus: Am fost ofiter, am avut treaba cu nava, am fost la Anvers, sigur ca am avut o anumita treaba cu securitatea, dar nu am fost informator, iar eu l-am crezut pe cuvant", a continuat liderul PIN. Gusa a sustinut ca nu are informatii care sa infirme declaratiile lui Basescu, insa a adaugat ca i se pare necesar ca seful statului sa ceara serviciilor secrete sa-i caute dosarul si, daca exista, sa il publice. Pe de alta parte, liderul PIN l-a laudat pe presedinte pentru initiativa de a deconspira dosarele fostilor securisti care ocupa functii importante in stat.(Carmen EPURAN) Ioan Talpes anunta valul trei: filme si "jachete" Senatorul independent Ioan Talpes a inflamat scena politica anuntand, vineri seara, la Targu Mures, ca vor urma "al doilea si al treilea val" de dezvaluiri privind colaboratori ai Securitatii, care vor aduce "surprize serioase", pentru ca, desi majoritatea politicienilor cred ca au existat doua arhive, au fost de fapt trei. In calitatea sa de fost director al SIE, Talpes a explicat faptul ca cea de-a treia arhiva la care s-a referit cuprinde filme si "jachete". Acestea sunt microfilme speciale, cu date esentiale din dosare. Talpes a declarat ca aceste microfilme se afla acum in administrarea serviciilor secrete si ca au fost descoperite intamplator cand biroul sau a fost zugravit. "Nu era tavan fals, era un rigips puternic, si era plin. Eu sunt sigur ca se vor dezvalui, nu si cele operative", a spus Talpes, citat de Mediafax. El a sustinut ca va fi un al doilea val de dosare, care au conexate actiuni dupa 1990, precum si un al treilea, referitor la "ofiteri din serviciile de informatii cu identitate falsa, ce actioneaza la ora actuala in politica romaneasca". Referitor la dosarele din "al doilea val", Talpes s-a declarat sigur ca in prezent se lucreaza la o disjunctie a dosarelor ce pot fi trimise la CNSAS. Gusa "nu are ce cauta in politica" "In ce priveste dosarele din valul trei, nu stiu daca vor fi desecretizate, eu voi avea o initiativa, ca sa-i retraga", a spus Talpes. Fostul sef al SIE a mai declarat ca nu exclude posibilitatea manipularii unor dosare, precizand ca se refera la manipularea unor informatii de dinainte de 1989 si ca, de aceea, sustine desecretizarea. "Fabricate, cred ca sunt mai putin", a adaugat el. Pe de alta parte, Talpes s-a declarat convins ca presedintele PIN, Cozmin Gusa, nu are acces la informatii din dosare, ci relatii speciale cu CNSAS. "Totusi, un om politic serios trebuie sa stie ca o informatie de acest fel genereaza malversatiuni. Cred ca ar trebui sa-i spun ca nu are ce cauta in politica", a adaugat senatorul, care a atras atentia asupra pericolului care rezida in faptul ca "au inceput sa se ceara dosare de fotbalisti si de petrolisti". "Aceasta e calea prin care se incearca blocarea desecretizarii", a spus Talpes. Dosariada colaboratorilor serviciilor de informatii externe, o greseala Fostul consilier al lui Ion Iliescu a sustinut ca exista ziaristi care colaboreaza in prezent cu serviciile secrete, sistem care s-a practicat foarte mult in regimul comunist. Ioan Talpes a mai apreciat ca o dosariada pe tema colaboratorilor serviciilor de informatii externe ar fi o greseala. "Aceasta este o alta categorie, care n-ar fi bine sa fie abordata", a spus el, sustinand ca trebuie facuta o disjunctie intre activitatile si atributiile interne si cele externe. "Acum, SIE are posibilitati reale de comunicare cu toate tarile NATO si, daca s-ar intra in aceasta zona, nu le-ar conveni nici lor. Ar fi o mare greseala daca s-ar incepe discutiile asupra acestor oameni, deoarece s-ar produce destabilizare in alte zone. Securitatea, pe plan intern, a aparat sistemul comunist. Ar fi o mare greseala daca s-ar trece la discutarea oamenilor care au desfasurat actiuni in strainatate si eu m-as declara impotriva", a spus Talpes. El a catalogat drept "patriotice" actiunile menite "prezervarii atributiilor fundamentale de independenta si integritate a tarii" desfasurate in plan extern. Talpes a admis totusi ca aceia care au dat informatii despre imigratii romani si pe baza carora acestia au fost hartuiti "au colaborat cu Securitatea politica, pentru ca nu aveau de ce da informatii despre imigranti, acestea nu vizau integritatea sau suveranitatea statului roman". Fostul sef al SIE il apara pe Basescu Ioan Talpes a mai tinut sa mentioneze ca, in opinia sa, presedintele Traian Basescu nu a fost colaborator al Securitatii, deoarece a operat intr-un sistem paralel, al Marinei. "Este vorba de sisteme ce aproape se excludeau. El, in calitate de comandant de nava, trebuia sa dea zilnic rapoarte, nu la Securitate, ci la forurile competente. Nu cunosc cazuri de comandanti de nava in subordinea Securitatii. Nu gasim rapoarte ale altor comandanti de nava in acest sens", a aratat Talpes. Senatorul a aratat insa ca era posibil ca Securitatii sa ii fie trimise copii ale rapoartelor intocmite de comandantii de nava. "Este o aberatie" Senatorul independent i-a raspuns ieri lui Cozmin Gusa, care a sustinut ca Talpes este inca ofiter activ. "Este o aberatie", a aratat senatorul independent intr-o declaratie pentru Realitatea tv, precizand ca a fost ofiter MApN, detasat la SIE, cat timp a condus acest serviciu, dupa care - in 1998 - a demisionat, in prezent fiind pensionar. Talpes a sugerat ca aceste afirmatii facute despre persoana sa de catre Cozmin Gusa s-ar explica prin faptul ca liderul PIN este apropiat de un fost sef de serviciu secret, "fiindu-i util si subordonat acetuia", motiv pentru care "arunca tot felul de bazaconii pe piata". "Domnia sa vrea sa dovedeasca electoratului, prin declaratiile sale, ca se zbate pentru pozitia de loaza nationala", a declarat suparat Talpes pentru Mediafax, referindu-se tot la Gusa. (Anca HRIBAN) Melescanu: "N-am fost nici ofiter acoperit, nici descoperit" Vicepresedintele PNL Teodor Melescanu a sustinut ieri ca nu a fost ofiter acoperit al Securitatii si a adaugat ca acuzatiile pe care i le-a adus liderul PIN, Cozmin Gusa, se inscriu in seria "declaratiilor teribile" ale acestuia. "N-am fost nici ofiter acoperit, nici descoperit al Securitatii. Asa-zisele dezvaluiri ale domnului Gusa nu au nici o baza reala, ele se inscriu in declaratiile teribile cu care acesta ne-a obisnuit", a spus Melescanu, pentru Mediafax. Liderul PNL a spus ca, alaturi de 155 de liberali, a solicitat CNSAS verificarea dosarelor si ca, daca este nevoie, va face public dosarul sau. "In aceste conditii, din punctul meu de vedere, orice discutie pe aceasta tema este lipsita de sens. Vad ca sunt, totusi, unii care se baga singuri in seama, ca tot e sezonul dosariadei", a mai spus Melescanu. (C.E.) Liberali la judecata partiduluiConducerea PNL discuta astazi propunerea secretarului general Dan Motreanu privind publicarea, pe site-ul oficial al partidului, a dosarelor celor 156 de demnitari liberali care ocupa functii publice, in momentul in care CNSAS va prezenta oficial respectivele documente. Membrii Biroului Permanent Central vor analiza, de asemenea, informatiile privind colaborarea cu Securitatea a unor liberali. Intre acestia se numara primarul Brailei, Constantin Cibu si deputatul de Valcea Emilian Francu. Acesta din urma a precizat ieri, intr-un comunicat adresat Biroului PNL, ca nu a fost informator, nu a avut vreun angajament cu Securitatea si nu a scris note informative. La randul sau, Cibu a asigurat ca, daca cineva poate dovedi ca el a turnat la Securitate, a doua zi isi va da demisia. (O.B.) Turianu: "Daca s-ar face trocuri, ar fi foarte grav" Corneliu Turianu, membru in Colegiul CNSAS, a declarat ieri, referindu-se la acuzatiile sefilor PSD si PIN, ca aceia care sustin ca CNSAS lucreaza la comanda politica trebuie sa aduca si dovezi. "Pentru a dovedi seriozitate si grija fata de institutie, cei care fac astfel de afirmatii trebuie sa le si probeze. Simplele afirmatii nu aduc nimic, doar daca nu vrei decat sa apari la televizor. Totusi, daca ar fi adevarat, ar fi un lucru foarte grav", a spus Corneliu Turianu, pentru NewsIn. (C.E.) Presa europeana despre tavalugul deconspirarilor "La 17 ani de la prabusirea regimului comunist din Romania, primele file din cele aproximativ 1,3 milioane de dosare adunate de politia secreta sunt pe cale de a fi prezentate publicului, iar natiunea este deja zguduita de dezvaluirile privind modul in care au fost fortati cetatenii sa-si tradeze prietenii si colegii", noteaza un material Associated Press, publicat la sfarsitul saptamanii trecute sub titlul "Dosarele informatorilor fac valuri in Romania" si semnatura lui Alison Mutler. "Sirul deconspirarilor (colaboratorilor fostei Securitati, n.red.) a inceput luna trecuta, in urma campaniei <<Voci curate>> initiate de asociatia Civic Media in vederea investigarii unor jurnalisti de marca din presa centrala", continua jurnalista AP, precizand ca demersul a fost reluat si de alte asociatii, fenomenul tinzand sa depaseasca sfera mass-media. "Cativa politicieni au fost numiti sau au recunoscut", scrie Alison Mutler, detaliind cazurile Alin Teodorescu si Mona Musca pentru ca, la capitolul mass-media, sa aminteasca de confesiunile lui Carol Sebastian, Valestin Hossu-Longin si Dan Ciachir. "Bulgarele de zapada pornit de campania <<Voci curate>> demonstreaza necesitatea eliberarii dupa ani zile de musamalizari si ezitari", conchide materialul AP. Anterior, agentia afirma intr-un comentariu preluat de mai multe publicatii electronice ca "in timp ce alte tari din fostul bloc comunist au actionat cu viteze diverse pentru a-si confrunta trecutul din timpul Razboiului Rece, Romania si-a tinut sub cheie cea mai mare parte a rufelor murdare". "Unul dintre motivele pentru care Romania si alte tari comuniste s-au miscat atat de incet in privinta deschiderii arhivelor este ca foarte multe cazuri sunt departe de a fi simple intrebari legate de comportamentul corect sau gresit", in conditiile in care in timpul regimurilor comuniste "constiinta cetateanului era testata constant in zone gri si compromisuri dureroase". Elitele Romaniei se grabesc sa recunoasca legaturile cu Securitatea Numeroase publicatii europene au comentat, in aceste zile, scandalul declansat in Romania de deconspirarea celor care au colaborat cu fosta Securitate, prezentand cazurile recente ale unor ziaristi sau politicieni care au iesit la rampa pentru a recunoaste acest lucru. "Elitele Romaniei se grabesc sa recunoasca legaturile cu Securitatea" sau "Scandalul politiei secrete cuprinde Romania" - sunt doar cateva dintre titlurile consacrate articolelor pe marginea deschiderii arhivelor fostei Securitati romane. Astfel, Daily Telegraph sublinia, saptamana trecuta, ca "personalitati de frunte politice si din media se grabesc sa recunoasca faptul ca au fost informatori pentru temuta Securitate, intr-un moment in care tara se pregateste pentru deschiderea dosarelor vechii politii secrete". "La peste16 ani de la caderea dictaturii lui Nicolae Ceausescu, un munte de mai mult de 1,3 milioane de dosare a fost predat in cele din urma de actualele agentii de spionaj de la Bucuresti unei comisii a adevarului", adauga ziarul britanic, precizand ca, in opinia istoricilor, "peste 700.000 de romani au colaborat cu fosta Securitate". "Cativa cunoscuti politicieni si jurnalisti au recunoscut in ultimele zile ca au cooperat cu Securitatea, disperati sa previna dezvaluiri care ar putea demonstra rolul lor de spioni pentru fostul regim comunist", mai scrie publicatia, facand referire si la cazul Monei Musca sau al lui Carol Sebastian, fost jurnalist al BBC. Cazul parlamentarului liberal este evocat si de BBC, care afirma ca "Romania este cuprinsa de o furtuna politica din cauza dosarelor Securitatii" si citeaza declaratiile presedintelui Traian Basescu, care a negat acuzatiile de colaboare cu Securitatea. "Ar fi fost imposibil de acceptat ideea ca Romania sa adere la Uniunea Europeana cu arhivele securitatii neatinse", afirma el. BBC a reamintit insa ca Basescu a fost acuzat de catre fostul presedinte Emil Constantinescu si de politicianul Dan Voiculescu de colaborare cu Securitatea, dar si faptul ca administratiile anterioare au mentinut arhivele secrete, considerand ca declasificarea acestora ar pune in pericol securiatea nationala. "O actiune necesara" Si agentia UPI anunta, saptamana trecuta, deschiderea arhivelor fostei politii secrete comuniste, "o actiune necesara inainte ca Bucurestiul sa adere la Uniunea Europeana", iar France Presse publica, in aceeasi perioada, o culegere de aprecieri ale analistilor romani, sub titlul "Arhivele Securitatii: o perdea de fum". La randul sau, Reuters afirma ca "in Romania a fost declansata o ampla dezbatere publica privind vina si reconcilierea, dupa zeci de ani de suferinte sub Securitate, care a folosit sute sau chiar milioane de informatori pentru a tese o retea de represiune si teama in timpul comunismului". Neue Zuercher Zeitung, citat de Deutsche Welle, publica un amplu material despre dificultatile cu care se confrunta Romania in incercarea de a-si aborda istoria recenta, apreciind ca instituirea Comisiei prezidentiale de studiere a comunismului "promite sa marcheze o cotitura in abordarea politica a chestiunilor legate de memoria Romaniei postcomuniste. Ziarul francez Le Figaro caracteriza ceea ce se intampla in Romania drept "vanatoarea de vrajitoare", iar Liberation titra ca "arhivele Securitatii otravesc Romania". (L.P., A.M.L.)