In 1992, Statele Unite trageau un semnal de alarma asupra modificarilor climaterice aparute brusc din cauza, printre altele, efectului de sera si propuneau un studiu amplu, la nivel mondial, asupra consecintelor incalzirii globale. Cu alte cuvinte era nevoie de un studiu care sa arate omenirii la ce sa se astepte si ce are de facut. Pentru o mai buna intelegere a consecintelor schimbarilor climaterice, americanii au spus atunci ca este necesar ca evaluarile sa se faca la nivelul fiecarei tari, pe toate continentele. Incepand cu anul 1993, Comunitatea Europeana a demarat o serie de proiecte in acest sens, in care sunt incluse institute de cercetare din mai multe tari, printre care si Romania. Tema consta in raportarea productiilor agricole actuale la cele din perioada 1960 - 1990 si tragerea unor concluzii pe baza carora sa se faca previziuni pentru evolutia agriculturii secolului XXI. Aceasta in contextul in care se asteapta o dublare a concentratiei de bioxid de carbon, principalul agent poluant, in urmatorii 100 de ani, si o crestere de 1,5 pana la 4,5 grade Celsius a temperaturii medii in urmatorii 20 de ani pe Terra. Efectele preconizate pentru agricultura europeana variaza de la o tara la alta si de la o cultura la alta. Pe ansamblu se estimeaza ca variatiile de productie se vor resimti in special in sudul continentului, mai dramatic in Spania si Italia, unde este de asteptat o desertificare severa. In ceea ce priveste culturile, exista deocamdata cateva linii generale privind floarea soarelui si porumbul, care vor "migra" in tarile din nordul continentului. Datele meteorologice previzibile pentru Romania arata ca aici se va instala, in cursul acestui secol, o clima apropiata de cea subtropicala, cu doua anotimpuri, unul ploios si unul secetos. In Campia Romana, fostul "granar" al Europei, se estimeaza pentru urmatorele decenii o crestere anuala medie a temperaturii cu 3,9 pana la 4,4 grade Celsius. Variatia lunara a precipitatiilor, fata de conditiile din perioada 1960 - 1990, va fi cuprinsa intre minus 47% si plus 81%. |n general, precipitatiile vor fi extrem de reduse in sezonul secetos si vor creste foarte mult in cealalta jumatate a anului. In lunile iunie-iulie-august temperaturile vor creste in sudul tarii noastre cu 4,4 - 5,7 grade, iar in lunile ianuarie-februarie-martie cu 4,2 - 5,2 grade Celsius fata de temperaturile actuale. Primaverile si toamnele vor disparea, ceea ce va determina disparitia porumbului din Campia Romana si desertificarea severa a acestei zone. Desertul nu ar fi insa o noutate pentru Romania. |n tara noastra exista deja 220.000 de hectare acoperite cu dune de nisip. Din acestea, 80.000 de hectare de desert romanesc se afla in sudul Olteniei si, culmea, sunt atat de bune pentru agricultura incat se inchiriaza anual. Multi bani dintr-un desert de 80.000 de hectare De la Craiova la Corabia, trecand prin Bechet, pe un drum mai putin cautat de soferi, localitatile seamana intre ele. Sate oltenesti extrem de lungi, pline de carute si tractoare intr-un du-te-vino ametitor. O singura localitate iese in evidenta, pentru ca, in mod straniu, are doua sedii de banca in centru. Se pare ca in comuna Dabuleni se ruleaza foarte multi bani. Si chiar se ruleaza, iar sumele obtinute aici provin din nisip. Din cele 80.000 de hectare de desert din sudul Olteniei, 3500 de hectare sunt ale comunei Dabuleni, localitate din sudul judetului Dolj, la cativa kilometri de Dunare. Aceasta este cea mai arida zona din Romania. Nisip alb, fin, ca la mare, cat vezi cu ochii. "In trecut zona era plina de dune de nisip pe care nu crestea decat putina iarba primavara, care se usca in zilele fierbinti de vara. In rest erau paduri de salcami si vii plantate dupa o metoda unicat mondial, adica in santuri - metoda care mai este folosita si azi. Asta inseamna gropi de cativa metri adancime, sapate pana la stratul de lut, in care se planteaza vita. Se acopera pana la nivelul solului, iar in cativa ani da rod. Nu are nevoie de irigatii", explica viceprimarul Marin Mihailica. La inceputul anilor 1970, padurile de salcam au fost taiate, dunele au fost nivelate, iar englezii, fascinati de acest proiect al Romaniei, au construit, pe bani de la Banca Mondiala, o retea de irigatii cu apa din Dunare, pe o suprafata de 80.000 de hectare in toata zona desertica, inclusiv in Dabuleni. "A fost pastrata doar o suprafata de 12 hectare, pe care nu s-a intervenit, a fost lasata <<martor>> a ceea ce a fost aici din stravechime, si a primit titulatura de muzeu. Nu stiu sa mai existe un muzeu al nisipului in lume", spune viceprimarul comunei. Concomitent cu nivelarea nisipurilor, la Dabuleni a luat fiinta un institut de cercetari agricole pentru zonele aride si s-a trecut la plantarea de pomi fructiferi, in special a celebrilor piersici de Dabuleni, a vitei de vie, pepenilor, lucernei, sorgului zaharat si a cartifilor extratimpurii. Cu ajutorul retelei de canale de irigatii, desertul a fost prefacut in oaza. Taranii olteni inchiriaza nisip pentru agricultura Dupa 1990, asa cum s-a intamplat in toata tara, institutul de cercetari a disparut, iar livezile si viile au fost distruse. S-a instaurat din nou desertul, mai aspru decat in perioada de dinaintea cooperativizarii, iar seceta a inceput sa faca ravagii. |n scurt timp, autoritatile au demarat un program de reimpadurire cu salcami, pentru a salva ceea ce se mai putea salva. Localitatea parea sortita saraciei, dar nu a fost asa... Primaria a luat hotararea sa inceapa sa inchirieze o parte a terenurilor aride celor care vor sa duca mai departe traditia culturilor pe nisip. Imediat au aparut clienti din localitate, iar afacerea s-a dezvoltat repede. Un hectar de nisip costa aici 4 milioane de lei pe an. Chiar si unii particulari, in special cei varstnici, au inceput sa inchirieze nisipurile din proprietate cu 6 milioane de lei hectarul pe an. Cea mai raspandita cultura este cea de pepeni, pe suprafete uriase pe care verdele crud al frunzelor de pe vrejuri contrasteaza puternic cu albul nisipului. Cheia afacerii consta in faptul ca sistemul de irigatii este functional. Cel mai mare targ de pepeni din sudul Olteniei Faptul ca afacerea cu pepeni de Dabuleni este infloritoare e evidenta, din moment ce in comuna au aparut doua sedii de banca. Incepand cu luna iulie capatul de nord al localitatii se transforma intr-un imens targ, plin cu carute burdusite cu pepeni si fel de fel de camioane cu numere de Mures, Bacau, Timis etc. Este, practic, cel mai mare targ de pepeni din sudul Olteniei. Kilogramul de pepeni se vinde aici, in medie, cu 7000 de lei vechi in iulie, la inceput de sezon, si scade pe parcurs. Desigur in pietele marilor orase pretul devine de doua sau trei ori mai mare, deoarece pepenele de Dabuleni este un fruct de marca... Chiar si rosiile sunt cumparate de la tarani cu camionul, si se vand cu 3000 de lei kilogramul, la producator. "Angrosistii sunt atat de nemernici incat ii umilesc pe tarani, le refuza produsele daca gasesc chiar si o rosie mai moale. Iar ei vand marfa cu pret triplu", spune primarul Nicolae Dragoi. Comuna cu doua posturi TV concurente Chiar si asa, banii intra in aceasta comuna intr-un volum infinit mai mare decat in orice alta localitate din zona. Si unde sunt bani, apare si civilizatia. Comuna Dabuleni, cu 14.000 de locuitori, are la aceasta ora doua posturi de televiziune locala concurente, unde sunt prezentate zilnic stirile locale si sedintele Consiliului local. Una peste alta, comuna inconjurata de desert, dar cu doua sedii de banca si doua posturi locale TV, este pregatita pentru ceea ce oficialitatile numesc viitoare desertificare a sudului Romaniei. Un localnic spune ca "atunci cand incepe sa bata vantul, se ridica praf de nu se mai vede nimic. Trebuie sa dezgropi dupa aia pepenii din nisip. Nu e usor... Spre deosebire de alte comune insa, noi avem pantofii curati cand ploua, nu se lipeste nisipul pe ei." In mijlocul oazei de pepeni au ramas doar cele 12 hectare ale Muzeului Nisipului, care troneaza printre terenurile parcelate ale localnicilor. De aceasta institutie, unicat mondial, nu se va atinge nimeni.

Text si foto: I. Golea