Fostul presedinte Ion Iliescu a declarat ieri ca a fost unul dintre urmaritii Securitatii si ca nu se teme de actiunea de deconspirare a politicienilor care au colaborat cu acest organ de represiune. Cu alte cuvinte Ion Iliescu nu a colaborat cu Securitatea. Afirmatia fostului presedinte este una mizerabila. Din pozitia sa de prim-secretar comanda practic Securitatea din zona. Conform uzantelor el era acela care primea informari zilnice despre actiunile dusmanului de clasa si stabilea directiile politice. De asemenea, din pozitia de prim secretar aviza racolarile membrilor PCR de catre Securitate si stabilea directiile politice. In fond Iliescu era unul dintre supervizorii actiunilor acestui organ represiv. Informatorii erau dirijati "in teren" de ofiterii aparatului MAI, iar acestia la randul lor se subordonau conducatorului suprem al judetului, adica primului secretar. In aceste conditii ex-presedintele are dreptate. Nu a colaborat cu Securitatea, el a fost unul dintre cei care a condus organul de represiune. A fost unul dintre tartorii politici ai acesteia. (M.T.) Fosti securisti la ordinul Guvernului FSN Regimul FSN-Iliescu a utilizat, potrivit unor informatii aparute in presa centrala, fosti securisti care si-au oferit serviciile partidului aflat la guvernare contra imunitatii penale. Numitorul comun al Revolutiei si Mineriadei il reprezinta, potrivit informatiilor respective, fostii securisti, angajati de Guvernul FSN pentru "activitati speciale". Acestor securisti li se oferea imunitatea penala in cazul unor posibile procese ale comunismului. Reciclarea fostilor ofiteri de Securitate a fost opera viceprim-ministrului FSN, Gelu Voican Voiculescu (foto), numit de Iliescu drept sef al noului Serviciu de Securitate. Ion Iliescu s-a folosit de securisti pentru a obtine puterea in timpul Revolutiei si pentru a mentine puterea dupa 1990. Potrivit unui document, in calitate de viceprim-ministru al guvernului FSN, Gelu Voican Voiculescu a emis chiar o adresa secreta, in ziua de 21 ianuarie 1990, cu numarul de inregistrare "95" la cabinetul sau "revolutionar". Destinatarul era tocmai Ion Iliescu, presedintele Consiliului FSN. Textul arata ca fosti securisti au fost reactivati de FSN-Iliescu pentru o perioada nedeterminata. Acesta poate fi considerat actul de nastere al noii "Securitati FSN". (V.D.) Iliescu: Deconspirarea politicienilor si legea lustratiei, reflexe totalitare Ion Iliescu s-a lansat ieri, intr-un atac furibund impotriva campaniei de deconspirare a politicienilor, spunand ca nu se teme de aceasta actiune pentru ca el a fost "unul dintre cei urmariti", desi avea o influenta asupra Securitatii. "Eu am avut un anumit statut in partid, am fost secretar al CC si apoi am fost in organele de partid, la Timisoara. Si, in general, nu prea se apropia de mine nimeni. V-am spus, eram sub supraveghere permanenta", a comentat Iliescu, intrebat fiind daca a dat in trecut vreo nota la Securitate. Senatorul PSD a facut aceste aprecieri intr-o conferinta de presa sustinuta la Valenii de Munte, unde se desfasurau lucrarile de vara ale Universitatii "Nicolae Iorga". Cu aceasta ocazie, fostul presedinte s-a laudat ca el isi putea permite, cand cei de la Securitate faceau anumite lucruri, sa le atraga atentia. "Nu dadeau vize unor oameni ca sa iasa din tara. Eu nu lasam lucrurile asa, ii chemam sa imi spuna de ce nu i s-a dat nici un document", a continuat senatorul PSD. El a recunoscut cu zambetul pe buze ca a avut o influenta asupra Securitatii, dar a tinut sa sublinieze ca era si urmarit, "nu de catre cei de la judet, ci de catre cei de la centru". Ion Iliescu a spus ca nu se teme de acesta "vanatoare de vrajitoare". "Este nevoie mai ales de transparenta persoanelor publice, dar de aici si pana la aceasta diversiune, aceasta vanatoare de vrajitoare, care introduce un element de tensiune, de incordare, in loc sa gasim o cale de unire (...) se cultiva invrajbirea. Trebuie sa aflam ce interese, ce forte sunt interesate de asa ceva", a declarat fostul lider al PSD Ion Iliescu. El a adaugat ca abuzurile din partea "unor structuri care vor sa revina la metodele de regim totalitar" pot fi evitate numai prin promovarea transparentei, a unei legislatii deschise, clare si democratice. El a evitat sa raspunda clar la intrebarea daca a facut sau nu politie politica. Iliescu il acuza pe Coposu Fostul presedinte al PSD a criticat dur desecretizarea dosarelor, considerand ca aceasta operatiune reabiliteaza fosta Securitate si discrediteaza actualii oameni politici. "Aceasta actiune este o mare diversiune. Ei discrediteaza oameni prin manipularea unor dosare", a opinat Iliescu. "In toate dosarele de securitate erau nemembrii de partid, erau cei care aveau dosare mai incarcate. De aceea, ati vazut, oameni care au facut inchisoare. Dar poti sa-i condamni pe astfel de oameni? Domnul Quintus. E un om onorabil. A facut nu stiu cati ani inchisoare, canal s.a.m.d.. Si se pare ca a dat nu stiu ce... ca s-a spus ceva despre el. Poti sa-l condamni pe acest om? Coposu a avut, de asemenea... Nu stiu, nu cunosc toate detaliile astea (...) Paleologu singur a mers si a spus: <<Domnule, mi s-a cerut si am facut si am dres>>. Deci, mai ales in acest sector, al partidelor si al oamenilor cu activitate politica mai veche in partidele istorice erau principalii vizati. Deci a fost o chestiune delicata", a comentat Iliescu, insinuand astfel ca si Corneliu Coposu a fost informator al Securitatii. Intrebat imediat daca stie el ca fostul lider al PNT ar fi avut un angajament cu Securitatea, Iliescu a spus: "Nu cunosc detalii". Singurul argument pe care l-a invocat a fost acela ca "a fost in presa comentat si dansul (n.r. Coposu) nici nu a contestat", adaugand apoi pe un ton impaciuitor ca nu ai cum sa nu-l intelegi pe Coposu, care era dintre liderii PNTCD, oamenii cei mai urmariti. "Poti sa-l condamni ca nu stiu ce a semnat, n-a semnat, nu stiu, nu cunosc detalii? Dar eu de aceea spun, aceasta chestiune necesita o judecata mult mai atenta si nu te apuci sa pui, vorba ceea, in discutie, intr-un climat de mahala generalizata si intr-un climat isteric, amestecate la gramada de victime cu cei care pot fi incriminati ca au facut politie politica, ca si-au pus serviciile in slujba Securitatii pentru asemenea actiuni, pentru santaj, pentru denigrare, pentru... Adica delatiunea a fost un instrument de lucru al Securitatii si noi devenim sclavii Securitatii astazi? Adica noi ridicam la grad de reper dosarele Securitatii compuse din delatiuni? �sta devine criteriul de judecata al oamenilor?", a spus Iliescu. El a apreciat ca definirea notiunii de politie politica nu este bine facuta. "Poti sa spui ca a facut politie politica unul care a fost obligat, santajat ca sa dea niste declaratii? Mie mi se pare exagerat. Dar sa stii ca au fost asemenea oameni si fiecare macar sa o spuna, ca, totusi, au dreptate cei care spun <<Nu toti au fost obligati. Cine n-a vrut si a avut demnitate, nu a cedat la asa ceva>>", a adaugat senatorul PSD. Sa nu producem dezbinare Senatorul PSD a spus ca "scoaterea" dosarelor si promovarea legii lustratiei sunt reflexe totalitare si a dat ca exemplu faptul ca pe vremea comunismului, daca parintii unei persoane aveau un trecut considerat periculos, acea persoana nu avea voie sa urmeze cursurile anumitor scoli. El a sustinut ca sunt oameni care si-au castigat anumite merite in momentul Revolutiei, iar discreditarea lor acum este inutila. Ion Iliescu a apreciat ca nu este benefica publicarea pe Internet a tuturor dosarelor, pe motiv ca acestea contin elemente ce tin de intimitatea persoanelor, iar publicarea integrala a acestor dosare ar transforma viata politica intr-o "mahala generala". El a dat ca exemplu unele relatii ale unor oameni politici cu sotiile unor prieteni, dar nu a dorit sa dezvaluie identitatea acestora. "Nu trebuie sa ne apucam sa aruncam pe piata lucruri care sunt menite a produce dezbinare. Sa nu uitam ca, atunci cand s-a discutat pe marginea legii Ticu Dumitrescu, au fost numeroase voci din partea partidelor istorice care au tergiversat promulgarea acesteia. Sa nu uitam ce scandal s-ar fi putut produce daca ar fi aparut dosarele lui Mircea Ionescu Quintus, Corneliu Coposu sau Paleologu", a spus Iliescu. El a precizat ca ce s-a intamplat in ultima vreme in viata publica este o dovada de "ura si incrancenare". (Roxana ANDRONIC) Marius Oprea, consilier pe probleme de securitate al premierului Racola colaboratori Consilierul pentru probleme de securitate al prim-ministrului Tariceanu, istoricul Marius Oprea, l-a acuzat, in luna mai a acestui an, pe Ion Iliescu de implicare in racolarea de colaboratori ai fostei Securitati. Directorul Institutului pentru Studierea Crimelor Comunismului, Marius Oprea, a precizat ca inainte de 1989, cand era prim-secretar al PCR, Ion Iliescu dadea aprobari pentru ca fosta Securitate sa-si poata racola informatori din randul membrilor de partid. El a explicat ca, in perioada comunista, Ion Iliescu, in calitate de prim-secretar PCR al judetului Iasi, dadea aprobari pentru racolarea de catre Securitate a informatorilor, dar si pentru ca unii membri de partid care intrau in dizgratia Securitatii sa fie urmariti, ori sa le fie instalate microfoane in locuinte. Istoricul a adaugat ca potrivit legii CNSAS, Ion Iliescu nu va fi identificat ca a colaborat cu Securitatea, exprimandu-si nedumerirea ca "un nenorocit de informator trebuie supus oprobiului public", iar senatorul PSD, care a dat acele aprobari, "sa stea bine mersi". Oprea a conchis ca, "in conformitate cu legea CNSAS, Ion Iliescu nu o sa fie gasit ca informator niciodata, intrucat a fost mai sus ca functie. (V.D.) Zoe Petre, analist politic Orice misca in judet era cu acordul lui Este foarte limpede ca in calitate de prim-secretar, Ion Iliescu avea in subordine organele de securitate. Iliescu poate protesta acum, insa orice misca atunci in judet se facea cu acordul sau. Intra in fisa postului ca el sa-si dea acordul sau nu in legatura cu diverse actiuni ale Securitatii. (M.T.) Remus Opris, vicepresedinte PNTCD Iesirea lui Iliescu, argument pentru legea lustratiei "Declaratia lui Ion Iliescu privind Securitatea si colaboratorii ei il califica in continuare ca politician cu atitudini bolsevice. Inca o data Iliescu a incercat sa pateze memoria lui Coposu, desi e binecunoscut ca acesta nu a avut la Securitate decat dosar de urmarire informativa. Declaratiile date Securitatii de Corneliu Coposu au fost in calitate de anchetat si nu din ipostaza de colaborator. Evocarea numelui lui Corneliu Coposu de catre Ion Iliescu atesta in continuare existenta complexului de inferioritate pe care acesta il are fata de ilustrul om politic si martir taranist. In timp ce Iliescu era presedintele Romaniei, oamenii l-au numit pe Coposu "presedintele moral" al Romaniei. Intr-adevar, lui Iliescu i-a lipsit si continua sa-i lipseasca dimensiunea morala in prestatia politica. Este suficient sa spunem ca implicarea lui in organizarea si derularea mineriadelor il descalifica moral ca om politic. Ion Iliescu ca nomenclaturist comunist, ca om care a coordonat activitatea organelor de securitate, cel putin cat a fost prim-secretar judetean al PCR, nu are caderea morala de a discuta despre lumea fostilor detinuti politici si cu atat mai mult de a cauta vinovati si de a pune etichete de informatori acestora. Iesirea de ieri a lui Ion Iliescu este un argument in plus pentru adoptarea legii lustratiei, care l-ar scoate definitiv din viata politica". Dan Pavel, analist politic PCR se folosea de Securitate Iliescu mizeaza pe faptul ca in Romania sunt multi amnezici si oameni care nu mai au repere in legatura cu ce a fost comunismul. Securitatea era unul din organele de care partidul se folosea. Apoi domnul Iliescu nu a reusit sa-si limpezeasca multe aspecte ale trecutului sau. Spre exemplu nu se stie de ce era urmarit de SIE. Sunt multe necunoscute in viata sa. Este o prostie sa ne imaginam ca nu a avut legaturi cu Securitatea atata timp cat primul secretar era seful suprem in judet. El facea prelucrari cu toate segmentele societatii, asa incat afirmatiile sale de la Valenii de Munte nu sunt credibile. (M.T.) Nazistul Iliescu In 31 ianuarie 2006, ziarul Ziua a dezvaluit intr-un articol intitulat "Nazistul Iliescu" ca fenomenul "mineriadelor" din Romania postdecembrista nu a constituit o reactie "spontana" a unei categorii profesionale intr-o situatie politica limita, ci rezultatul unor experiente antropologice si psihologice de tip nazist, care au durat peste douazeci si cinci de ani. Potrivit textului de presa, Iliescu a participat la experimente antropologice si psihologice pentru crearea unui Rambo rosu. Cobaii comunistilor au fost minerii. Acestia au fost alesi pentru capacitatea de reactie la evenimente unice si zvonuri, cat si pentru pumnul de miner care masura 31,42 centimetri in circumferinta. Atunci cand i-a chemat in 1990, Iliescu stia ce mesaj trebuie sa le transmita minerilor pentru ca acestia sa reactioneze violent la anumite evenimente sociale. Construirea omului nou, la propriu, s-a facut dupa metode stiintifice, intocmai ca in cazul crearii arianului pur de catre savantii lui Hitler. In experimente au fost implicate Consiliul de Ministri, Academia "Stefan Gheorghiu", Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti, Comitetul Central al U.T.C. si Ministerul pentru Problemele Tineretului. "Plenara C.C. al P.C.R. din 29 noiembrie - 1 decembrie 1967 a subliniat necesitatea cercetarii sistematice a tineretului. In acest scop, propun infiintarea "Centrului de cercetari pentru problemele tineretului", declara Iliescu, ministru al Tineretului, in 1968. Centrul a studiat in 622 de localitati modalitatea stiintifica de distrugere a valorilor morale ale neamului romanesc, de manipulare si indoctrinare prin propaganda, in scopul crearii "supraomului". Statiile-pilot, pentru experiente antropologice, au functionat la Berevoiesti si Campulung. Stejarel Olaru, istoric A avut in subordine Securitatea "Daca face astfel de afirmatii, Ion Iliescu sufera de alzheimer. In calitate de prim secretar, el a avut, pe linie politica, in subordine Securitatea. Exista chiar o lozinca a securistilor la vremea respectiva: <<Noi suntem activisti de partid cu sarcini speciale>>. Asa se autointitulau securistii. Acest lucru explica foarte clar ca Securitatea era coordonata la nivel politic de partid. Intr-un judet, seful Securitatii era la dispozitia prim-secretarului de partid. Mai mult, acesta din urma primea raportari zilnice de la Securitate privind actiunile desfasurate de acest organism pana la momentul respectiv. Prim-secretarul avea <<privilegiul>> de a interveni cu sugestii in desfasurarea acelor actiuni." (V.D.)