Bulibaseala creata in societatea romaneasca de problema relatiilor pe care unii cetateni le-au avut cu fosta Securitate adevereste faptul ca un lucru nefacut la timp iti da ulterior mari batai de cap. In presa s-au vehiculat de-a valma, in ultimele zile, nume de colaboratori sau urmariti - Mona Musca, Puiu Hasotti, Alin Teodorescu, Marian Jean Marinescu, Mircea Cosea, Cristian Radulescu - cati nu s-au adunat in sase ani de CNSAS condus de Gheorghe Onisoru. Interesul tuturor s-a concentrat pe politicieni si persoane publice, dar nimeni nu a insistat pe aflarea numelor ofiterilor de securitate care i-au racolat pe colaboratorii descoperiti acum. Recent, fostul presedinte Emil Constantinescu relata ca principala sa obiectie la legea stramba privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii a fost aceea ca nu erau vizati si ofiterii de securitate care se regasesc in dosare. Legea trebuie modificata in acest sens, daca se vrea tot adevarul. In conditiile in care CNSAS a primit deocamdata 29 de dosare din cateva mii, iar valurile create si speculatiile nefericite au atins isteria, inseamna ca nebunia ce va urma va depasi orice inchipuire. Acesta ar putea fi un motiv suficient pentru a lua in considerare solutia publicarii pe Internet a dosarelor. ZIUA a desfasurat o campanie in acest sens, dar liderii politici nu au parut atrasi de aceasta idee. Chiar si Gheorghe Onisoru admitea ieri, intr-un interviu aparut in presa centrala, ca "solutia este Internetul". "Sa le vada toata lumea", sublinia fostul presedinte al CNSAS. Unul din parlamentarii UDMR, Lakatos Peter, sustinea ieri necesitatea publicarii dosarelor pe Internet, adaugand: "Dupa 16 ani nu ar mai trebui sa existe secrete". (Anca HRIBAN) Deputatul PNL Mona Musca a marturisit ieri in conferinta de presa ca in 1977 a semnat la Timisoara, ca profesor, un angajament cu Securitatea care viza oferirea de informatii, sub paravanul numelui conspirativ "Dana", referitoare la studentii straini care studiau in oras. Liberala a facut aceste declaratii dupa ce si-a citit miercuri, la CNSAS, dosarele intocmite de fosta Securitate. Musca a pus ieri la dispozitia presei cele doua dosare, primul continand o singura fila, iar celalat 27 de file. Desi si-a citit public angajamentul de colaborare cu Securitatea, liberala a sustinut ca nu a facut politie politica si ca nu a oferit nici macar o singura nota informativa ofiterilor de securitate. 15 note informative Cu toate acestea, intr-unul dintre cele dosare verificate de CNSAS, exista o nota de analiza intocmita de maiorul de Securitate care a racolat-o pe Musca, Eugen Lacatis, document din care rezulta contrarul. In nota prezentata de securist, datata 20 octombrie 1978, in care se solicita mentinerea "Danei" ca informatoare, se sustine negru pe alb: "<<Dana>> a fost recrutata la data de 31 martie 1977 in scopul asigurarii supravegherii informative a studentilor straini de la anul pregatitor. De la recrutare si pana in prezent, cea in cauza a furnizat un nr. de 15 note informative scrise, privind studentii straini si unele cadre didactice de la anul pregatitor. Materialul furnizat de <<Dana>> a servit la cunoasterea starii de spirit si a comportarii unor studenti greci, precum si la verificarea unor surse din problema. In unele cazuri, <<Dana<<, a informat verbal despre preconizarea tinerii unor sedinte de catre studentii greci, ori plecarea acestora in diferite localitati din tara". Cu alte cuvinte, nota intocmita de maiorul Lacatis avea scopul de a releva in ochii superiorilor securisti tocmai calitatile de buna informatoare a Monei Musca care, potrivit documentului, a furnizat nu mai putin de 15 note informative in perioada martie '77 - octombrie '78. Liberala s-a declarat "uluita" de cuprinsul notei si a dezmintit ca ar fi elaborat vreun inscris pentru Securitate sau ca ar fi folosit vreodata numele conspirativ "Dana". "Nu am dat niciodata o informatie in scris pentru ca nu era nevoie. In dosare nu exista nici macar o singura hartie sau vreun document semnat de mine. Cred ca cel care dorea sa-si justifice activitatea de securist la studenti straini (n.r. - maiorul de securitate Eugen Lacatis) a facut un opis, l-a dat, fara a pune acolo si substanta", s-a dezvinovatit Musca sustinand ca este o victima de conjunctura, care a fost "lucrata" de Lacatis. "Lucrare activa in problema <<1949>>" Liberala a mai invocat un argument in favoarea sa. Pe marginea notei citate in care se cerea mentinerea "Danei" ca informatoare, ofiterul de Securitate caruia i-a fost inmanata nota a scris de mana: "De ce nu scoateti in evidenta daca in colaborarea cu organele noastre, aceasta a manifestat preocupare in culegerea de informatii si indeplinirea sarcinilor ce s-au trasat?". In opinia Monei Musca, acest detaliu constituie o proba in favoarea nevinovatiei sale. "Probabil ca in acel moment am fost exmatriculata din orice colaborare", a apreciat Musca. Primul dosar cuprinde insa o lista de 15 materiale informative care ar fi fost furnizate de sursa "Dana" la Securitate, intre 8 septembrie 1977 si 13 octombrie 1978. Numele securistilor carora le-ar fi fost predate sunt sterse de pe foaie - probabil de catre CNSAS, potrivit Monei Musca - iar notele informative sunt doar insirate, fara a se face trimitere la continutul acestora. Singurele mentiuni fac referire la data la care notele ar fi fost predate si la maniera in care au fost elaborate: "lucrare activa in problema "1949" (studenti straini) sau "mapa studentului". Cu alte cuvinte, tabelul Securitatii releva ca Mona Musca a furnizat informari, sub forma unor "lucrari active", vizavi de o serie de studenti straini. Musca a insistat, insa, ca ea nu a depus materiale informative scrise si semnate si ca, probabil, ofiterul Lacatis a transformat in note informative caracterizarile pe care, ca orice profesor, le facea studentilor, in scris, la finele fiecarui an. "Este probabil ca si din discutiile pe care le aveam in cancelarie, referitoare la studenti si la posibilelele conflicte dintre acestia, sa se fi transformat in note informative, care mi se atribuiau", s-a aparat Musca. Ea a subliniat ca in dosarele de la CNSAS exista doar o lista cu notele informative, iar nu notele informative propriu-zise. Acesta nu este un argument insa: eventualele note informative ale Monei Musca ar trebui sa se afle la dosarul fiecarui student in parte despre care "Dana" ar fi oferit informatii Securitatii. N-a ezitat sa semneze angajamentul Musca a povestit pe larg cum a fost recrutata de securistul Lacatis ca informatoare: "In 1977, dupa ce mi-am dat definitivatul, am luat un post la studentii straini, din Timisoara. Imediat dupa angajare, dupa o discutie cu prodecanul, la parintii mei, la Timisoara, a venit un domn ( Eugen Lacatis - n.r.) care spunea ca se ocupa de problemele studentilor straini". Ea a marturisit ca maiorul de Securitate i-a cerut sa semneze un angajament, despre care i s-a spus ca era semnat de fiecare dintre profesori, privind furnizarea de note scrise referitoare la situatia, problemele si eventualele atitudini inamicale fata de Romania ale studentilor straini care invatau limba romana la Timisoara. Musca a spus ca nu a ezitat sa semneze acest angajament, pentru ca a crezut ca serveste, pe de o parte, intereselor de securitate ale Romaniei, iar pe de alta parte, sigurantei studentilor straini din Universitate. "Mi s-a spus: <<Dumneavoastra aveti o responsabilitate fata de studentii straini, pentru ca ei isi transfera uneori confliectele din tarile lor de origine, si exista si aici oameni care ii stimuleaza, astfel ca viata lor este cateodata in pericol>>", a spus fostul ministru, explicand de ce a semnat acel angajament. Urmarind "niste copii" Musca a mentionat ca Lacatis a avertizat-o si asupra faptului ca unii spioni si agenti straini pot intra in Romania "pe aceasta cale", "ca studenti". Ea a recunoscut ca i s-a cerut sa semneze eventualele note informative cu numele de cod "Dana". Musca a explicat ca a semnat angajamentul servit de Lacatis motivata fiind de asigurarea securitatii studentilor straini. Ea a sustinut ca a si contribuit la prevenirea sau dezamorsarea unor conflicte. Liberala s-a referit la o serie de conflicte intre studenti greci si ciprioti, iranieni si irakieni si la problema unui student care avea afectiuni afective si psihice. "Trebuie sa intelegeti ca erau niste copii care transferau conflictele din tarile lor in Romania", a explicat ea. Deputatul a subliniat, insa, ca atitudinea ei, discutiile pe care le purta si informatiile pe care le transmitea oral catre prorectorul Universitatii referitoare la studenti si la problemele acestora nu au avut "nici o secunda caracter de politie politica". Parlamentarul liberal a declarat ca in al doilea dosar se afla informatii ale Securitatii despre ea, despre familia sa, despre fostul ei sot si despre modul cum a fost abordata de organele Securitatii, inclusiv o copie a angajamentului semnat. Fara regrete In acest al doilea dosar exista note transmise de Lacatis catre superiorii sai, in care sunt cuprinse informatii de la apropiati ai Monei Musca despre ea, despre activitatea si despre statutul ei. Intrebata daca regreta faptul ca a semnat angajamentul, liberala a spus ca nu regreta si ca nu este nimic anormal, pentru ca era vorba despre siguranta unor studenti pe teritoriul Romaniei si de protejarea intereselor tarii. Solicitata sa precizeze de ce nu a anuntat despre acest angament pana acum, in 16 ani de la Revolutie, Musca a raspuns: "Nu mi s-a parut esential, am crezut ca este vorba de un angajament pe care toti profesorii care lucrau cu studenti straini il semnau si l-am considerat ca pe un angajament de lucru in activitatea mea cu studentii". Dosarul mai cuprinde caracterizarile facute Monei Nicoara (Musca) de "Traian", "Lucian", "Sorina", "Grecu" si altii - recomandari care au convins organele ca merita sa devina "Dana". Putea sa refuze pactul Ea a mai perorat ca era pasibila de "puscarie" daca ar fi respins emisarii Securitatii. Din "Propunerea de recrutare ca informatoare" a Monei Musca, prezenta la dosar, reiese insa in mod clar ca liberala putea sa refuze parteneriatul cu Securitatea si sa nu semneze nici un angajament. "Cu ocazia recrutarii i se va lua un angajament scris. In caz ca sus-numita (Mona Musca - n.r.) nu va accepta colaborarea organizata cu organele noastre, ca varianta de retragere se va lasa impresia in discutii ca ne-a interesat conduita in general a studentilor straini din grupa sa, dupa care i se va face un instructaj cu caracter contrainformativ atragandu-i-se atentia asupra discretiei ce o comporta discutia purtata", se arata in documentul semnat de Lacatis si aprobat de superiorul acestuia, locotenentul colonel de Securitate Gheorghe Margineanu. Un alt inscris aflat la dosar - raportul lui Eugen Lacatis care povesteste episodul recrutarii Monei Musca - releva atitudinea candidatei la statutul de informator al Securitatii. "Nicoara Monica nu a ezitat la semnarea angajamentului si l-a dat pe loc", se arata in raport, documentul stipuland si ca Musca "a acceptat fara rezerve acest lucru". Oficial, relatia "Danei" cu Securitatea s-a incheiat pe 22.05.1987, urmare a unei raport al lui Lacatis. "Disidenta" Ieri, Musca a povestit ca a mai fost curtata de Securitate in 1980 cand un tanar securist i-a propus sa devina informatoare in cadrul Facultatii de Lingvistica. "Am spus <<nu>>. I-am mai spus ca pentru a-i da un raspuns definitiv trebuie sa ajung la un consens cu toata familia. A fost o stratagema ca sa scap de el. Nu mai stiu cum il chema. Pe securist l-am revazut la Revolutie cu copiii de mana, manifesta pe strada. Nici nu imi venea sa cred", a marturisit parlamentarul PNL. Mona Musca a mai spus ca se astepta sa aiba un dosar de urmarire deoarece, in 1989, lucra in acelasi birou cu Mihaela Barladeanu, sotia lui Alexandru Barladeanu, cuplu interogat saptamanal de Securitate. Liberala a insinuat ca ar exista persoane care doresc sa ii stirbeasca credibilitatea, dar nu a facut nici o nominalizare in acest sens. Ea i-a asigurat pe virtualii inamici ca se va lupta pentru propria nevinovatie si a pledat pentru desecretizarea tuturor dosarelor si pentru "transparenta totala". (Razvan GHEORGHE) Securistii care au lucrat cu "Dana" Lacatis Eugen - ofiter operativ principal, cel care a recrutat-o pe Mona Musca Gheorghe Margineanu - Seful "Serviciului I", locotenent-colonel de Securitate Aurelian Mortoiu - Seful Securitatii Aurel Faur - locotenent-colonel de Securitate Coser - colonel de Securitate Danila Cojocaru - maior de Securitate PPCD ii cere Monei Musca demisia din Parlament Taranistii solicita "doamnei Mona <<Dana>> Musca" demisia din Parlament si retragerea de pe scena politica, apreciind ca a colaborat cu un regim care care a bagat in puscarii sute de mii de oameni, care a confiscat averi, a mutilat suflete si a dus vreme de 50 de ani un razboi rece impotriva Europei in care vrem sa ne integram. "Asistam la o noua incercare de spalare prin manipulare si minciuna a imaginii unor oameni care au mentinut puterea totalitar comunista. Mona Musca minte cand spune ca orice cetatean care intra in legatura cu cetateni straini trebuia sa dea declaratii la Securitate si ne crede prosti atunci cand minimalizeaza legatura ei cu Securitatea. Nu doamna, ati semnat un ANGAJAMENT, ati avut un nume conspirativ, ati fost SURSA pentru Securitate in domeniul in care activati la acea vreme", subliniaza vicepresedintele PPCD(PNTCD) Daniel Lucian Balan, intr-un comunicat de presa difuzat ieri. In document, taranistii cer CNSAS sa inceteze manipularea opiniei publice prin prezentarea doar a dosarelor de urmarire informativa a politicienilor banuiti ca au fost colaboratori ai Securitatii si sa treaca la dezvaluirea informatorilor. PPCD (PNTCD) mai solicita Consiliului sa se pronunte in legatura cu "persoane care populeaza" Parlamentul si care in trecut au detinut functii de conducere in fostul partid comunist, precum si "un punct de vedere in privinta d-lui Ion Iliescu si a altor tovarasi, fosti sefi de judete". (O.B.) Orban: Sa isi dea demisia din toate functiile si sa ceara scuze romanilor Liderul PNL Bucuresti Ludovic Orban a declarat ieri, pentru NewsIn, ca deputatul PNL Mona Musca ar trebui sa demisioneze din toate functiile publice si politice pentru ca a semnat un angajament cu Securitatea. "Mona Musca trebuie sa isi dea demisia din toate functiile politice si publice pe care le detine si sa ceara scuze romanilor pentru ca i-a mintit timp de 16 ani", a spus liderul PNL Bucuresti. El a opinat ca aceasta este singura modalitate prin care deputatul PNL isi poate "corecta minciuna". "Angajamentul semnat este dovada certa a colaborarii cu Securitatea. Nu sunt sigur ca nu a dat note informative, mai degraba cred ca nu s-au gasit inca toate documentele pentru ca nu s-au cercetat suficient arhivele", a adaugat Ludovic Orban. (R.P.) UDMR vrea dosarele pe Internet Singura solutie de a iesi din "dosariada CNSAS" este publicarea pe Internet, pe site-ul Consiliului, a tuturor dosarelor, a declarat, joi, deputatul Lakatos Peter, presedintele organizatiei Bihor a UDMR. "Dupa 16 ani, nu ar mai trebui sa existe secrete," apreciaza deputatul UDMR. Pentru cel care se simte totusi lezat sau considera ca nu este adevarat ceea ce s-a scris despre el, acesta propune sa existe doua trepte de contestatie. Prima ar fi la CNSAS, in regim de urgenta, si a doua, potrivit legii, in instanta. Altfel, considera el, nu se va ajunge niciodata la capat si se va ajunge la situatia ca "agenti platiti ai serviciilor secrete, romanesti sau straine, vor picura cu pipeta informatii trunchiate, care, pe de o parte discrediteaza personalitati politice, pe de alta parte, reduc credibilitatea CNSAS". In opinia deputatului, aceasta activitate se numeste diversiune. In context, acesta a amintit aparitia recenta la un post de radio a presedintelui PIN ("provocator international notoriu"- numit de deputat), cu nume conspirativ "Cozmin Cel Cu Gusa", care arunca pe piata, "din surse sigure, parlamentare", numele mai multor personalitati avand dosar la CNSAS. Dupa 3-4 zile, institutia respectiva a dat o dezmintire, dar "oare ce conteaza daca din noua, numai doi au avut dosare la Securitate, iar ceilalti au fost improscati cu noroi?", s-a intreabat deputatul UDMR. (Rompres)