Zoe PETRE 

Cantati, o, Muze - una ar fi prea putin, avem nevoie de toate noua, plus mama lor, Mnemosyne - povestea intoarcerii acasa a prea iscusitului Omar cel cu multe tertipuri. Multe si grele necazuri a avut de-nfruntat, chiar si --i ibovnica de la PSD, l-a momit fagaduindu-i o imunitate ca a Olimpienilor, dar el n-a ostenit sa jeleasca de dorul Ithacai siriene si iata ca, in sfarsit, zeii i-au daruit intoarcerea mult dorita. Afland ca eroul celui mai recent sitcom TV ar fi sters-o ascuns sub burta unui berbece cu coarne de trei ori rasucite, reflexele mele pedante s-au inviorat brusc. Adevarul e ca doar un aed orb mai lipsea in conclavul clarvazatorilor eliberatori ai acestui Ulysse redivivus, loviti subit de orbul gainilor, si care au ajuns - previzibil, dupa aventura aviara de luna trecuta - de rasul curcilor. Ori se pricep la monitorizarea infractorilor cat la cea a virusilor, ori - ia sa vedem: oare disparitia unicului suspect de terorism pe care l-am vazut cu ochii nostri macar cat vedea Andries cascavalul de la Jurnalul TV nu e cumva un simptom clasic? Inca din decembrie �89, nobila rasa de mutanti a teroristilor s-a dovedit inzestrata cu o capacitate literalmente fantastica de a produce subite epifanii, urmate de la fel de subite evanescente. De ce am banui ca Omar e mai putin dotat decat predecesorii sai? Aflu cu incantare ca Hayssam Omar are si un frate, Mukhles Omar, care de buna seama si-a prefacut de mult prenumele in renume. Procurorul din urmarirea penala care a solicitat personal liberarea unicei persoane din Romania despre care am aflat ca ar fi banuita de legaturi cu Al-Quaeda, dupa ce l-am vazut sever si extrem de vigilent cu industriasii, ne aminteste inevitabil de relatia impura a autoritatilor post-decembriste cu invizibilii teroristi care "trageau din toate pozitiile".Daca la asta adaugam ca si SRI, si Doi si-un sfert au devenit la fel de subit sfioase ca niste mimoze, si nici macar nu i-au mai ascultat telefonul suspectului, cand pe-al meu nu s-au sfiit sa-l asculte mai antart, ca faimoasa Comunitate de Informatii doarme linistita in cizme, ca medicii din sistem semneaza la fel de linistit tot soiul de hartii de adormit copiii (si va rog sa nu invocati autoritatea IML, am vazut-o in actiune in dosarul Ursu si mi-e de-ajuns), odata intru la idee - si de-aici fandaxia-i gata. Daca procedam dupa regula de aur a oricarei investigatii intrebandu-ne cui i-ar folosi disparitia lui Omar, de la stanga la dreapta numaram zeci de granguri din PSD, din serviciile de informatii, din politie si din lumea afacerilor interlope, zeci de persoane si institutii care nu-si prea puteau permite sa-l lase pe sirian sa vorbeasca. Din toata tarasenia, presedintele Basescu e cel care iese sifonat, chiar daca Bush nu e ziarist, sa-l intrebe unde l-a pierdut pe Omar. Drept care arata mai degraba ca marele pacalit decat ca marele beneficiar al evaporarii numitului Hayssam. O fi incercat D-sa, intr-o operatie de "damage control", sa obtina in schimbul acestei usturatoare infrangeri macar un avantaj, daca nu chiar o victorie, explicandu-ne ca noi suntem de vina, fiindca ne-am opus adoptarii legilor sigurantei in formularea la care D-sa a consimtit - adica cu mult mai multa libertate de actiune pentru ofiterii de informatii si cu mult mai putin control din partea Justitiei. Cum ar veni, si batuti, si cu banii luati. Dar daca cineva a surzit brusc la tropotul pe coverta al cizmelor lui Omar dupa ce, cu prea ascutit auz, va fi prins din zbor o soapta, de pilda cum ca administratia americana i-ar cere presedintelui Basescu in vizita la Casa Alba favorul de a-l interoga pe Omar alaturi de Munaf (ceea ce ar explica prezenta SIE in scenariu)? Daca alunec pe panta asta, aproape ca ma intreb daca fostul patron de la Foresta nu zace cumva, "sinucis", prin vreun codru uitat de lume. Un scriitor american de romane politiste pe care l-am dibuit pe Internet propunea o parafraza a unei celebre zicale: "Daca ceva arata a conspiratie, suna a conspiratie, duhneste a conspiratie, e foarte probabil ca si este o conspiratie". Dar poate e mai intelept sa ne amintim de Occam: "frustra fit per plura quod potest fieri per pauciora": un rationament care aduce in discutie prea multe argumente e frust si lipsit de eleganta. Cea mai eleganta deductie ramane cea cu care incepeam - anume ca "organele" se pricep la monitorizarea teroristilor la fel de bine ca si la monitorizarea orataniilor. Canta, zeita...