Presedintele jucator, Traian Basescu, risca sa primeasca un cartonas rosu din partea Parlamentului. Alesii poporului au perceput ca santaj politic anuntul ca seful statului va nominaliza noii directori SRI si SIE doar cand vor fi adoptate legile privind siguranta nationala. In consecinta Birourile Permanente ale Camerei si Senatului s-au revoltat ieri, in timp ce presedintele se afla in vizita in SUA, si au decis ca Fulga si Timofte sa ramana in functii pana cand Parlamentul ii va elibera in cadrul unei sedinte comune. Presedintii celor doua Camere vor trimite o scrisoare Cotrocenilor in care solicita ca seful statului sa propuna Parlamentului printr-o adresa eliberarea din functie a celor doi si nominalizarea succesorilor. Conflictul se inscrie in seria luptelor pentru controlul serviciilor secrete. El a fost escaladat periculos dupa ce presedintele a incercat sa forteze prelungirea interimatului la comanda SRI si SIE. Situatie in care serviciile ramaneau in ograda Cotrocenilor, avand in vedere ca adjunctii au fost numiti de presedinte. Pe de alta parte Birourile Permanente au votat ieri o aberatie: demisia este un act unilateral si nu este interzisa de lege. Totusi observatia ca un interimat prelungit scoate serviciile de sub controlul parlamentar este corecta. Votul de ieri, al Birourilor Permanente, 15 pentru si 3 impotriva, are o semnificatie mult mai importanta decat suprematia asupra serviciilor. El este un semnal de alarma pentru Cotroceni: s-a constituit Alianta anti-Basescu care poate oricand sa-l ameninte cu suspendarea din functie. (Mihai TOADER) Toate partidele parlamentare, cu exceptia PD, au facut, ieri, zid impotriva presedintelui Traian Basescu, sustinand ca aceasta nu a avut atributii legale pentru a semna demisiile directorilor SRI si SIE. In consecinta, Parlamentul, prin cele doua birouri permanente ale sale, a decis cu majoritate de voturi ca Radu Timofte (SRI) si Gheorghe Fulga (SIE) nu-si pot parasi posturile pana la eliberarea lor din functie de care Senat si Camera Deputatilor, in sedinta comuna. Scorul in Birourile Permanente a fost zdrobitor: 15 "pentru" si trei "impotriva" (apartinand parlamentarilor democrati). Anuntul a fost facut de presedintele Senatului, pesedistul Nicolae Vacaroiu, care a precizat, extrem de satisfacut, ca decizia de demitere a celor doi sefi este, ca si numirea lor, atributul Parlamentului. Vacaroiu a mai mentionat ca, alaturi de presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, ii va trimite o scrisoare sefului statului in care se va solicita ca, in conformitate cu legea, sa trimita o adresa prin care sa propuna Parlamentului eliberarea din functie a celor doi directori ai SRI si SIE si numirea altor persoane in aceste posturi. Senatorii si deputatii ii forteaza astfel mana presedintelui sa-i numeasca rapid pe cei doi sefi de servicii si sa nu mai conditioneze in nici un fel desemnarea unor noi directori de adoptarea legilor sigurantei nationale. Timofte si Fulga raman in scaune "Am discutat solicitarea de eliberare din functie a lui Radu Timofte si cererea de demisie depusa de Gheorghe Fulga. "In final, concluzia votata cu mare majoritate - 15 voturi <<pentru>> si trei <<impotriva>> a fost ca luam act de instiintarea transmisa de presedintele Traian Basescu Parlamentului, insa ei nu-si pot parasi postul pana la eliberarea din aceasta functie de catre Parlament, in sedinta comuna", a anuntat Nicolae Vacaroiu, la finalul sedintei Birourilor Permanente reunite. El a mai spus ca, impreuna cu Olteanu, va trimite o scrisoare sefului statului in care ii va cere sa trimita o adresa prin care propune Parlamentului eliberarea din functie a celor doi directori de servicii si numirea altora in locul lor. "Pe aceasta baza cele doua Comisii - SRI si SIE vor primi sarcina ca pana la 20 august sa intocmeasca rapoarte de eliberare din functie si, separat, de numire a noilor directori. Pe baza acestor rapoarte, plenul va decide, prin vot secret, cele doua rapoarte", a explicat Vacaroiu. Parlamentul aproba eliberarea din functie Presedintele Senatului a explicat ca Parlamentul trebuie sa decida si in cazul sefului SRI si SIE. "In conformitate cu legea de functionare a SRI la articolul 23 ultimul alineat se prevede ca eliberarea din functie se face la propunerea presedintelui si trebuie aprobata de Parlament. In legea privind functionare a SIE presedintele propune cine sa fie director la SIE, iar CSAT aproba. In 2003, a aparut Constitutia revizuita si conform articolului 65 alineatul 2 litera h) se prevede ca si directorul SRI si SIE se numesc de catre Parlament la propunerea presedintelui. Ca urmare, procedura este prin asimilare cu numirea la directorul SRI", a explicat Vacaroiu. El a mai spus ca in aceste doua servicii nu exista interimat in conformitate cu legea sigurantei nationale. Intrebat ce se va intampla daca Parlamentul nu va fi de acord cu eliberarea din functie a celor doi sefi, Vacaroiu a raspuns sec: "Exista si o astfel de posibilitate". "Deocamdata avem o lege in functiune si trebuie respectata. Avem in acelasi timp o majoritate parlamentara. Nu vreau sa-i acuz pe colegii din actuala Coalitie, ei au votat respectarea legii. Ceea ce am stabilit noi in sedinta Birourilor Permanente a fost respectarea legii si sa solicitam presedintelui Romaniei nu sa ne instiinteze ci sa ne comunice propunerile sale pentru eliberarea din functie", a comentat Vacaroiu. Presedintele Senatului a dezvaluit si juristii din Birourile Permanente care au "descoperit" inadvertentele legislative. "Nu a fost nici o consultare. Am discutat doua ore si jumatate pe marginea acestor chestiuni. Avem multi juristi in Birourile Permanente. Este si Doru Ioan Taracila (PSD) si Lucian Bolcas (PRM) si multi altii", a spus Vacaroiu. El a insistat asupra faptului ca aprobarea legilor sigurantei nationale va dura doua trei luni. "Nu putem sa spunem ca in aceasta perioada nu avem servicii. Directorii de la SIE si SRI nu sunt sefi de birou la o societate comerciala. Ei au depus juramantul in fata Parlamentului si nu pot pleca cand vor ei. "Nu exista interimat ci imputernicire de comanda" Liderul PSD a mai spus ca in foarte scurt timp vor fi instiintati si directorii SIE si SRI asupra deciziei luate de Parlament. "Radu Timofte a cerut eliberarea din functie, Fulga demisia. Cei doi directori au dat ordin prin care au numit la comanda un alt director interimar. Nu exista interimat ci imputernicire la comanda", a comentat Vacaroiu. Intrebat ce se va intampla daca Timofte si Fulga vor refuza sa dea curs deciziei Parlamentului, seful Senatului a sustinut ca acest lucru ar fi foarte grav pentru ca vor suporta consecintele. "Nu pot pleca cand vor. Au responsabilitati mari si vor suporta consecintele legii daca vor proceda astfel. Au responsabilitatea de a conduce institutia", a mai spus Vacaroiu. Referindu-se la vinovatii de aceasta situatie, Vacaroiu a spus doar ca "probabil ca presedintelui Traian Basescu nu i s-a pus in fata intreaga procedura". (Roxana ANDRONIC) Directorii demisionari nu comenteaza Radu Timofte nu a dorit sa comenteze decizia membrilor Birourilor Permanente ale celor doua Camere, potrivit carora directorii SRI si SIE nu-si pot parasi posturile pana la eliberarea din functie de catre Parlament, in sedinta comuna. Prin intermediul lui Marius Bercaru, purtatorul de cuvant al SRI, Timofte ne-a transmis ca nu doreste sa comenteze aceasta decizie si prin urmare, rezulta, ca nu se va supune acestei decizii. Aceiasi pozitie ne-a fost transmisa, prin intermediari, si de catre Gheorghe Fulga. (D.D.) Raspunsul presedintelui Presedintele Romaniei nu poate face nominalizari pentru conducerile Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Informatii Externe pana cand Parlamentul nu-i elibereaza din functii de directorii demisionari, informeaza Departamentul de Comunicare Publica al Administratiei Prezidentiale, intr-un comunicat de presa. "In ceea ce priveste propunerile de numire a noilor sefi de servicii, presedintele nu poate face nominalizari inainte de eliberarea din functie a actualilor directori demisionari de catre parlament, in plenul camerelor reunite. Pe de alta parte, legile de organizare si functionare a celor doua servicii nu prevad un termen in care presedintele este obligat sa faca nominalizari pentru cele doua functii", se subliniaza in comunicatul citat. Seful statului a luat la cunostinta de demisiile directorilor SRI si SIE si a acceptat ca Radu Timofte si Gheorghe Fulga sa elibereze functiile in termenul legal de 30 de zile. Potrivit Administratiei Prezidentiale, Presedintele a dorit ca Parlamentul sa cunoasca punctul sau de vedere, aceasta fiind semnificatia semnaturii sefului statului pe cererile lui Radu Timofte si Gheorghe Fulga. De altfel, Presedintia a sustinut ca legile de organizare si functionare a celor doua servicii secrete nu prevad, in mod expres, institutia unde pot fi depuse demisiile. "Conform principiului simetriei formelor juridice, cel care numeste poate sa si elibereze din functie. Avand in vedere ca in procesul de numire a directorilor celor doua servicii, atat Parlamentul, cat si Presedintele Romaniei au atributii, precum si ca Parlamentul Romaniei se afla in vacanta parlamentara, cele doua demisii au fost prezentate presedintelui. Seful statului a transmis imediat parlamentului cele doua cereri, in data de 21 iulie 2006", explica Administratia Prezidentiala. De altfel, in comunicat se spune ca, conform articolului 79 din Codul muncii, demisia este un act unilateral de vointa, al celui care, printr-o notificare scrisa, comunica incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz de cel mult 30 de zile de la data demisiei. "In acest caz, in urmatoarele 30 de zile, Parlamentul este obligat sa-i elibereze din functie, ca urmare a demisiei, pe cei doi sefi ai SRI si SIE, numai daca acestia, in mod expres, nu doresc sa revina asupra cererilor de demisie", se mai afirma in comunicat. (R.A.) Bogdan Olteanu: Criza institutionala! Nu se pune problema unei solicitari de revocare a sefului statului, a spus presedintele Camerei Deputatilor

		Foto: Rompres

Presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a precizat, ieri, ca nu se pune problema unei solicitari de revocare a sefului statului pe motiv ca ar "santaja Parlamentul", asa cum au aratat liderii opozitiei. El a mentionat ca se asteapta un raspuns cat mai rapid din partea lui Basescu, pentru a fi demarate procedurile de eliberare din functie a lui Radu Timofte si Gheorghe Fulga. "Am decis, de asemenea, sa cerem comisiilor comune SRI si SIE, precum si comisiilor juridice si de aparare din cele doua Camere sa demareze sau sa continue audierile cu privire la imprejurarile legate de disparitia lui Omar Hayssam, astfel incat, in plenul celor doua Camere - care se va tine pana la finalul lunii august - sa putem avea o baza de discutie pentru lamurirea acestei crize", a subliniat Olteanu. El a mai declarat, la Realitatea TV, ca liberalii n-au facut la Birourile Permanente decat sa constate cum trebuie aplicata legea. "Presedintele ne-a transmis solicitarea de eliberare din functie, aceste solicitari trebuie aprobate de catre Parlament. Legislativul nu are puterea sa-i demita pe directori decat la cererea a doua treimi din numarul senatorilor si deputatilor. Cum nu este cazul, ii vom cere presedintelui sa trimita o solicitare scrisa catre Parlament in care sa ceara aprobarea eliberarii din functii si apoi numirea unor noi directori", a explicat Olteanu. El a explicat ca cei doi directori de servicii sunt obligati sa ramana in posturi pana la eliberarea din functie", a spus presedintele Camerei Deputatilor. El a sustinut ca interimatul la conducerea serviciilor este neclar. "Nu se prevede clar cine trebuie sa asigure interimatul. Daca presedintele nu va face propunerea de eliberare si de numire in functie a noilor directori noi vom cere un punct de vedere de la Comisiile juridice ca sa vedem cine asigura interimatul", a completat Olteanu. El a mai sustinut ca demisia trebuie acceptata de catre cei care numesc persoana respectiva in functie, adica de catre Parlament. In opinia sa, in acest moment ne aflam in criza institutionala iar acest lucru nu se va rezolva prin numiri si demiteri ci printr-o reforma adevarata. (R. ANDRONIC) Fulga in vizita la Vacaroiu Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a primit ieri vizita directorului demisionar al SIE, Gheorghe Fulga, discutiile dintre cei doi vizand criza serviciilor secrete din Romania, transmite Mediafax. "Domnul Fulga, asa cum se petrece de fiecare data, a venit sa-mi spuna ca si-a depus demisia si sa-si ia la revedere", a spus Vacaroiu, la finalul discutiilor care s-au referit, in principal, la problemele din domeniul serviciilor secrete. In legatura cu posibila audiere a lui Fulga la Comisia de control SIE - asa cum a solicitat, in scris, Biroului Permanent al Senatului, secretarul Comisiei SIE, Daniela Buruiana - PRM - Vacaroiu a spus ca aceasta decizie va fi luata la sedinta Birourilor Permanente de joi. De asemenea, in biroul presedintelui Senatului au fost liderii PSD, PC si PRM, Mircea Geoana, Dan Voiculescu si, respectiv, Corneliu Vadim Tudor, discutiile avand ca tema, conform unor surse participante la intrunire, sesiunea extraordinara, dar si criza serviciilor secrete. (M.T.) Corneliu Vadim Tudor: Demisia lui Timofte, la ordinul lui Basescu Vicepresedintele Senatului, Corneliu Vadim Tudor, si-a manifestat, ieri, la Palatul Parlamentului, convingerea ca demisia directorului SRI, Radu Timofte, a fost una "imperativa, la ordinul lui Traian Basescu". Corneliu Vadim Tudor a spus ca sunt multe neconcordante intre scrisoarea lui Basescu adresata Parlamentului si cererea de eliberare din functie a lui Radu Timofte si demisia lui Gheorghe Fulga. Potrivit senatorului PRM, Corneliu Vadim Tudor, cererea de eliberare din functie a lui Radu Timofte era datata 21 iulie 2006, in timp ce pe cererea de demisie a directorului SIE, Gheorghe Fulga, data era 20 iulie. In opinia lui Corneliu Vadim Tudor, "cea mai grava ilegalitate" apare atunci cand Traian Basescu a aprobat si semnat cererea de eliberare din functie a lui Radu Timofte. "El nu avea voie sa puna apostila asta, numai Parlamentul care l-a votat avea voie Basescu, conform legii, trebuia sa inainteze cererile catre Parlament", a spus Vadim. (R.A.) Geoana acuza santajul presedintelui Presedintele PSD Mircea Geoana a vorbit, ieri, la iesirea de la sedinta comuna a Birourilor Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, despre "maniera impardonabila" prin care presedintele santajeaza Parlamentul. "Nu putem sa nu constatam maniera impardonabila in care presedintele Romaniei santajeaza Parlamentul. Nu are nici un drept sa conditioneze numirea de noi sefi de servicii de adoptarea legilor sigurantei nationale si, daca va continua sa ramana pe aceasta grava eroare constitutionala, Parlamentul va fi chemat sa ii arate care este locul sau, conform Constitutiei", a completat liderul social-democrat. (R.A.) PD e revoltat Democratii s-au revoltat din cale afara fata de decizia Parlamentului si au sustinut ca Birourile Permanente reunite se situeaza "total in afara legii". Liderul grupului parlamentar PD din Camera Deputatilor, Cristian Radulescu, a declarat, ieri, la finalul sedintei conducerii celor doua Camere, ca "nu s-a ratat nici o ocazie de a se cadea in ridicol fata de situatia existenta si fata de lege". "Ceea ce s-a supus la vot este total in afara legii. In final, Birourile reunite au votat ca ele considera ca cei doi directori ai serviciilor de informatii sunt inca in functie, fapt care excede realitatea pentru ca ei si-au dat demisia", a declarat Radulescu. In opinia sa, Birourile Permanente "nu au competenta de a vota in legatura cu mentinerea in functie a celor doi directori". "Este cu totul pe langa lege si chiar pe langa bunul simt sa votezi asa ceva", a completat deputatul democrat. "Au mai fost date niste voturi referitoare la convocarea comisiilor de aparare si legislative ale celor doua Camere pentru a se discuta despre felul in care ministerele Justitiei si de Interne si-au indeplinit atributiile referitoare la cazul Hayssam, desi nu exista o solicitare din partea conducerii acestor comisii, asa cum prevede Regulamentul", a mai spus Radulescu. (R.A.) Flutur cere reducerea numarului serviciilor Vicepresedintele PNL, Gheorghe Flutur, a anuntat ieri ca reforma serviciilor de informatii va fi facuta dupa doua principii: reducerea numarului acestora pentru a nu-si suprapune actiunile si garantarea libertatilor cetatenilor. "Ne gandim la o reforma profunda a acestui domeniu de activitate si avem in vedere doua principii care in opinia noastra trebui indeplinite. Pe de o parte, este vorba despre faptul ca aceste servicii de informatii trebuie reduse ca numar, pentru a elimina aceasta situatie in care ele isi suprapun actiunile, iar pe de alta parte, trebuie sa avem grija de garantarea libertatilor cetatenilor, pentru ca exista pericolul sa ne intoarcem la unele practici ale fostei securitati", a declarat Flutur, intr-o conferinta de presa. (R.A.) Proiectul securitatii nationale in viziunea Guvernului CNI sub controlul Parlamentului SPP si STS ar functiona ca Directii Proiectul legii securitatii nationale, propus de Guvern, prevede ca presedintele si premierul exercita organizarea, coordonarea si planificarea strategica in domeniul securitatii nationale si ca SPP va deveni directie la MAI, STS la Ministerul Comunicatiilor, iar CNI va fi controlata de o comisie parlamentara. Proiectul, elaborat de Secretariatul General al Guvernului, condus de Radu Stroe, si Departamentul pentru probleme de securitate nationala, al carui presedinte este Marius Oprea, precizeaza ca Directia de Protectie si Paza este structura departamentala in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, iar directorul acesteia are rang de secretar de stat in minister. De asemenea, Directia de Telecomunicatii Speciale este structura departamentala in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, iar directorul acesteia are rang de secretar de stat in minister. Serviciile sub control parlamentar Proiectul stabileste ca toate serviciile de informatii vor fi sub controlul Parlamentului, adica vor exista comisii permanente speciale de control asupra activitatii SRI, SIE, Directiei de Protectie si Paza, Directiei de Telecomunicatii Speciale, componentelor informative din structura Ministerului Apararii Nationale si Ministerului Administratiei si Internelor. In prezent, functioneaza doar comisii permanente pentru controlul SRI si SIE. Documentul prevede ca si Comunitatea Nationala de Informatii (CNI), infiintata la Presedintie, sa fie trecuta sub control parlamentar, exercitat de catre o comisie permanenta speciala. Proiectul defineste informatia de securitate si destinatarii acesteia, existand un capitol special intitulat "Informatiile de securitate si drepturile omului". Potrivit acestui capitol, componentele sistemului de securitate isi desfasoara activitatea pentru a garanta cetatenilor romani exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale, intr-un climat de legalitate si stabilitate si "actioneaza in folosul cetatenilor". Protectia vietii private Modalitatile de obtinere a informatiilor de securitate respecta drepturile si libertatile omului si nu aduc atingere vietii private, iar orice persoana este protejata prin lege impotriva oricaror imixtiuni in viata privata. Proiectul mai prevede ca orice cetatean care considera ca i s-a ingradit in vreun fel exercitarea unui drept in contextul obtinerii de informatii de securitate, pe langa exercitarea dreptului liber la Justitie, are dreptul de a se adresa comisiilor permanente din Parlament abilitate. La capitolul "Sanctiuni" se arata ca ofiterii de informatii si organele de conducere ale institutiilor din cadrul sistemului national de securitate raspund in baza legii pentru actiunile, respectiv ordinele si instructiunile emise de acestia. (A.H.)