Sorin ROSCA STANESCU 

Ultima actiune politica a presedintelui Traian Basescu, pusa in relatie cu replica extrem de dura a presedintelui Partidului Conservator, Dan Voiculescu, constituie o provocare fara precedent atat pentru opinia publica, cat si pentru Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Exista, poate pentru prima data dupa caderea lui Ceausescu, sansa de a afla ceea ce este necesar si moral sa aflam despre rolul jucat, pana in prezent, de reprezentantii fostei politii politice, fie ofiteri, fie colaboratori, dar la fel de adevarat este ca, daca operatiunea preconizata nu este corect gestionata, ea se va transforma intr-un nou circ. Reducandu-se doar la un alt episod al razboiului politic de la Bucuresti. Al luptei pentru putere. In care protagonistii isi administreaza unii altora lovituri, fara a respecta nici un fel de reguli. Fara doar si poate, gresesc cei care considera ca, la 16 ani de la evenimentele din decembrie '89, e prea tarziu pentru a mai afla detalii privind rolul jucat de unii si de altii in politia politica a statului totalitar. Atata vreme cat reprezentatii, intr-o forma sau alta, ai fostei politii politice si-au adjudecat parghii de comanda ale societatii romanesti, nu este deloc tarziu sa aflam adevarul referitor la biografia acestora. Nu va fi o vanatoare de vrajitoare. Nu a fost o vanatoare de vrajitoare nici in alte state din fostul bloc sovietic, unde s-a procedat cu necesara transparenta. Sa-i dam cetateanului dreptul elementar sa stie cine sunt fruntasii, indiferent din ce domeniu, ai acestei tari. Cine sunt oamenii de decizie. Cine sunt cei care pot influenta mersul societatii intr-o directie sau alta. Daca analizam situatia din aceasta perspectiva, ajungem usor la concluzia ca, sustinand o transparenta totala, care sa mearga, cum bine spune Voiculescu, chiar si pana la presedintele tarii, nu vom atenta nici la siguranta nationala si nici nu vom declansa un razboi romano-roman. Dimpotriva. Dar ce inseamna acest proces firesc de cunoastere si ce ar putea insemna o mascarada? Linia de demarcatie este relativ usor de imaginat. Si chiar de trasat. Daca vrem adevarul in ceea ce priveste identitatea celor care, sub o forma sau alta, sunt raspunzatori pentru faptul ca in Romania a existat o politie politica terorista fata de romani, atunci nu avem decat sa publicam, pur si simplu, de la A la Z, doua liste. Lista tuturor ofiterilor de Securitate, incepand din momentul instalarii serviciului secret sovietic in Romania, in postura de moasa a politiei politice asa-zis nationale, si lista tuturor celor care au colaborat de-a lungul timpului. Pe categorii. Nu va fi vorba chiar de o carte de telefoane. Nu toti romanii au incheiat un pact cu diavolul. Vom avea, poate, cateva zeci de mii de nume ale unor persoane, dintre care unii au decedat, altii au emigrat. Si mai exista cu certitudine o categorie de persoane care nu a mai reusit sa tina pasul cu schimbarile petrecute in Romania dupa decembrie '89 si este reprezentata astazi de simpli anonimi. Vor fi, insa, fara doar si poate, cateva mii de cetateni inca activi, al caror nume, intr-un domeniu sau altul, se bucura de o oarecare notorietate. In plan central sau local. Intre acestia, ii vom descoperi si pe cativa bosi. Din politica. Din economie. Din sistemul financiar-bancar. Din Politie si Armata. Din Justitie. Din presa. Din diplomatie. Si chiar din Biserica. Pentru sanatatea morala a acestei natii, e bine ca ei sa fie cunoscuti. Apoi, daca partenerii lor sociali doresc sa le acorde, in continuare, un credit, vor supravietui. Chiar la butonul de comanda al unor sectoare. Fara doar si poate, unele drame, care insa nu sunt fatale si nu pot fi comparate, sub nici o forma, cu dramele suferite de milioanele de cetateni ai acestei tari, vor fi totusi declansate. Exista, fireste, si riscul crearii unor nedreptati. Este evident ca, desi toti cei care au colaborat cu un sistem ticalos sunt vinovati - atentie, stimati cititori, repet ca este cat se poate de falsa asertiunea lansata de Basescu potrivit careia ar fi existat, dupa '89, in Romania, un sistem ticalosit, pentru ca asta ar presupune ca, inainte, am fi avut un sistem moral - responsabilitatea nu poate fi egala. Unii ofiteri ai Securitatii au gresit mai mult, iar altii mai putin. Unii informatori au pangarit mai mult, iar altii mai putin. Dozarea acestei responsabilitati o va face, in timp, cu rabdare, opinia publica. Cand totul este la vedere, e mai usor sa cantaresti cat rau si cat bine a facut fiecare in viata. Mizeria, insa, poate incepe chiar din momentul in care, iata, se deschide o sansa pentru aflarea adevarului. Cei care au puterea si decizia de a asigura transparenta, au si puterea de a ne oferi adevarurile in mod selectiv. Cu predilectie despre adversarii politici. Sau de afaceri. Si de a obtura realitatea atunci cand este vorba de aliati, de prieteni, de parteneri. Cu alte cuvinte, este bine ca se desecretizeaza dosarul "Dunarea", dar cred ca este indispensabil sa se desecretizeze imediat insasi Securitatea. Deci toate dosarele. Pe masa. Fara jocuri politice.