Stelian TANASE 

Nu stiu de ce, dar nu pot sa iau in serios demisiile aparute la varful serviciilor de informatii. Vad mai curand latura comica a situatiei. O armata (de oameni, echipamente, strategii savante) a ramas pe dinafara cand ar fi trebuit sa fie foarte prezenta. Ca sa nu zic ca de fapt l-a facut scapat pe Omar Hayssam. Observatie de bun simt: nu ar fi putut sa scape fara complicitati inalte. Foarte inalte. Rezulta ca sub acoperisul celor trei servicii exista "grupuri de interese", vorba draga lui Basescu, care si-au vazut de jocul lor. Sunt destule personaje in Romania care nu ar fi vrut sa il vada pe Hayssam in proces. Cred ca tipul le-a si spus: daca nu se face nevazut, vorbeste. Si daca vorbeste, reputatii, averi, cariere, se vor prabusi. Nu era deloc dispus sa taca si sa mearga la inchisoare de dragul nimanui. Asa ca s-au gasit destui sa ii sara in ajutor. Era de 20 de ani conectat cu Securitatea si afacerile ei negre. La vechimea asta se stia cu toata lumea din zona spionajului, a combinatiilor necurate, a tunurilor economico-financiare si bineinteles cu coloneii si generalii aferenti. Or, afacerile mari dupa '89 au fost plesnite, de ex-securisti, de la falimentarea bancilor, la contrabadanda cu tigari si alcool, si la privatizarile oneroase. Avea relatii suspuse si printre politicieni, printre care se invartea cu dexteritate, impartind plicuri. Calatorea in delegatii oficiale in avionul prezidential, unde se gaseau fireste si sefii serviciilor speciale. Il cunosteau personal pe Hayssam, sa nu uitam. Poate ca in felul asta il tineau sub observatie mai de aproape! Efectul s-a vazut. Era prezentat prin diferite capitale ca un om de incredere al regimului 2000-2004. Ambitiona sa ajunga si in Parlament. Ce comedie ar fi fost acum cu procedura de ridicare a imunitatii, ce discursuri, ce hartuieli prin comisii ca sa i se salveze pielea specimenului de terorist national. Mandria noastra, nu? Trofeul cu care se defila intru combaterea retelelor de baieti mici si rai care pun bombe prin lumea larga. Hayssam nu era un oarecare in lumea interlopa, si nici cea a agentilor de influenta dubli si tripli, a spionilor care si-au facut veacul pe aici. A marilor corupatori si corupti ai tranzitiei. Stima noastra si mandria, Basescu-Romania, s-a cam dus Dracu. Basescu vede de un an jumate Romania prin ochii serviciilor. Cred ca nimeni nu a fost in mai mare masura protectorul celor trei, ca presedintelele nostru. A riscat de dragul lor cateva scandaluri si crize politice in Coalitie si in afara ei. A riscat critici din partea societatii civile si mass-media. Imperturbabil a preferat sa ii mentina in posturi desi cei trei si-au oferit demisiile in ianuarie 2005. Argumentele sale au fost: ca nu vrea fie acuzat ca politizeaza serviciile, sau ca isi pune oamenii lui. A pretins ca serviciile sunt independente, si nu trebuie sa isi schimbe sefii odata cu schimbarea detinatorilor puterii. I-a tinut in posturi in ciuda tuturor criticilor. A facut declaratii de sustinere imprudente, s-a afisat mandru cu cei trei. Buna lectie. "Iremplasabilul" Basescu care i-a laudat fara sa oboseasca, i-a decorat, i-a vorbit de bine, se vede "tradus". S-a vorbit mult despre apropierea nefireasca a presedintelui de serviciile speciale. Presa i-a reprosat ca sta prea aproape de ele, ca se lasa manipulat, folosit de ele. In razboiul dintre palate, serviciile au fost principalul mijloc de a-si intari pozitia. Si acum s-a facut de ras, mergand pe mana unor personaje care nu au reusit sa ii tina spatele. Preferatii lui, mari favoriti la Curte, l-au pus in cea mai neplacuta situatie de cand este presedinte. Ce scene trebuie sa fi fost joi la Cotroceni, si ce jale, ce imprecatii, injuraturi de mama, si ce tipete! Pana la urma, scena de familie s-a terminat cu demisia. Nu una, ci trei. Aici este senzationalul situatiei. In decapitarea concomitenta a trei servicii speciale, cele mai importante din Romania. Daca in ianuarie 2005 ar fi acceptat plecarea lui Fulga, Timofte, Ardeleanu, sigur nu ar fi fost acum "down". Basescu poarta in primul rand raspunderea de a fi conlucrat cu ei, de a-i fi mentinut in post, de a-i fi protejat. Nu stiu cata incompetenta, lipsa de onestitate si interese proprii sunt amestecate in povesta asta. Dar cred ca Basescu este propria lui victima. S-a lasat, ca un copil, mintit, aburit, fictionat, prostit de aerul de mari experti, de maculatura care i-a fost varata sub nas sub numele pretentios de rapoarte. I s-au spus basme, si lui Basescu i-au placut. I-a dat senzatia de putere pe care o pretuieste atat. Din pacate pentru el cei trei nu cad pe o mare afacere de contrainformatii, pe un dosar cu adevarat serios, ci mai curand pe o gainarie. Sigur pe o gafa, pe o prostie. Afacerea care a dus la decapitarea serviciilor de informatii da insa stilul "epocii Basescu". Principala trasatura este umorul irepresibil, cu un comediant ca mare maestru de ceremonii. Nu reusim sa fim gravi, sa ne luam in serios, pentru ca totul cade repede in derizoriu. Putem citi scandalul si asa: exact cand presedintele isi ia un aer martial, de sef temut, impunator, un Omar Hayssam ii strica hodoronc tronc concediul. De ce nu !?...