Sorin ROSCA STANESCU 

Am promis ca voi incerca sa analizez retetele posibile pentru prevenirea, in viitor, a perpetuarii razboiului intre palate. Cu efecte atat de nocive asupra stabilitatii politice. Evident, solutia nu poate fi decat de natura constitutionala. Iar presedintele are acum posibilitatea, oferita pe tava de catre Curtea Constitutionala, de a initia un referendum pe aceasta tema. Dar are el si interesul sa o faca? Faptul ca tocmai Valeriu Stoica, astazi un puternic aliat al sefului statului, este cel care a lansat ultima data pe piata formula alegerii, in viitor, a presedintelui nu de catre populatie in mod direct, ci de catre Parlament, este pe cale sa ma puna pe ganduri. Fie Valeriu Stoica e duplicitar si ii intinde o capcana lui Basescu, fie este initiat un joc mult mai subtil decat pare in aparenta. Arhitectii fiind amandoi. Sa incercam, prin cateva rationamente logice, sa rezolvam enigma. Sa admitem drept premiza faptul ca Romania nu mai poate continua in acest fel. Neincetatele rivalitati, contre si chiar razboaie intre palate trebuie sa inceteze. Pentru ca altfel cetateanul are prea mult de pierdut. Unde ne plasam, insa, sub aspect constitutional? Ce suntem noi, in definitiv? In Statele Unite, presedintele este si seful Executivului. Practic, nu exista prim-ministru. Este o republica prezidentiala. In Germania, presedintele este decorativ. Rolul determinant in deciziile politice il are premierul. Este o republica parlamentara. Romania se plaseaza cel mai aproape de modelul francez, de la care, de altfel, s-a si inspirat atunci cand, dupa caderea lui Ceausescu, a fost elaborata prima Constitutie. Totusi, in Franta, desi presedintele isi imparte cu primul-ministru functiile executive, el joaca, in mod cert, un rol mult mai important. Presedintele Frantei are mai multe atributii executive decat presedintele Romaniei. Consideratiile de mai sus vizeaza raporturile de putere existente in stat. Dar sa vedem ce se intampla cu legitimitatea. Pentru ca, pana la urma, din legitimitate izvoraste puterea reala, si nu doar din prevederile Legii fundamentale. Sub acest aspect, cred ca nimeni nu se indoieste ca cea mai mare legitimitate o are un sef de stat atunci cand el primeste acest mandat direct de la popor. Prin alegeri generale. Exista si o legitimitate indirecta. Sunt alesi parlamentarii de catre electorat si acestia, la randul lor, desemneaza un presedinte. Dar, in mod evident, nu este acelasi lucru. Dincolo de aceste consideratii generale, indispensabile pentru alegerea unei solutii corecte, sa vedem acum care sunt intentiile jucatorilor politici. In mod cert, Traian Basescu, cu personalitatea sa accentuata, intentioneaza, asa cum de altfel a si afirmat, sa joace un rol mai important decat cel conferit de prevederile actualei Constitutii. Este si motivul pentru care nu numai ca a mentinut Consiliul Suprem de Aparare a Tarii - o constructie oarecum artificiala, dar care-i da sefului statului posibilitatea sa ia decizii importante, care implica sau afecteaza si Executivul - dar l-a si consolidat. Si tot acesta este unul dintre motivele pentru care a construit comunitatea serviciilor de informatii. Daca Basescu ar putea decide de capul lui cum sa fie schimbata Constitutia, cred ca am trece la un sistem asemanator celui din Statele Unite, adica fara prim-ministru. Dar forta lui Basescu este, cel putin pana in prezent, in electorat. El nu se poate bizui pe un partid lipsit, cu cateva exceptii, de personalitati autentice, cum este PD, indiferent cat s-ar umfla acesta in sondaje in intervalul dintre doua alegeri parlamentare. Si nici pe un sistem de aliante. In realitate, Basescu a jignit, in repetate randuri, clasa politica iar reprezentatii acesteia, care sunt parlamentarii, s-ar lipsi bucurosi de el. In schimb, popularitatea sa continua sa se afle la cote inalte. Adresandu-se direct poporului, Basescu nu are decat de castigat si acest lucru este la fel de adevarat ca si afirmatia ca, adresandu-se Parlamentului - de altfel, nici nu o prea face - are numai de pierdut. Si totusi, Valeriu Stoica sustine, cu consecventa, un proiect impartasit, de altfel, si de ceilalti liberali. Si anume ca, printr-o modificare a Constitutiei, presedintele ar urma sa fie desemnat de catre Parlament. Daca asa vor sta lucrurile in viitor, atunci el va deveni - Basescu ori altcineva - nu mai jucator, ci mai decorativ. Ceea ce inseamna ca Valeriu Stoica, un om deloc naiv, deloc lipsit de inteligenta si de cultura politica ori de pregatire in materie de drept constitutional, incearca sa joace la doua capete. Oferta lui este o capcana pentru Basescu. Dar oare seful statului nu stie? In numarul viitor, voi relua aceasta tema, facand abstractie de persoane. Pentru a nu lasa copacii sa ne intunece vederea asupra padurii.