Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au admis, ieri, cererea firmei SC Millenium Building privind stramutarea dosarului in care a fost actionata in instanta de catre Arhiepiscopia Romano-Catolica Bucuresti privind legalitatea constructiei imobilului de langa Catedrala "Sf. Iosif" din Bucuresti. Reprezentantii Millenium Building au invocat in fata magistratilor ca, prin stramutarea dosarului la alta instanta din tara, s-ar evita eventualele presiuni din partea enoriasilor. Solicitarea a fost admisa, astfel ca dosarul urmeaza sa fie solutionat de magistratii Tribunalului Constanta. Pana in acest moment, procesul in care Arhiepiscopia Romano - Catolica solicita anularea autorizatiilor de construire pentru cladirea de 19 etaje ce se ridica langa Catedrala "Sf. Iosif" s-a aflat la sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti. In luna aprilie, Arhiepiscopia Romano-Catolica din Capitala a actionat in judecata Primaria Generala, Primaria Sectorului 1, Inspectoratul de Stat in Constructii, Ministerul Culturii si Cultelor, precum si societatea care construieste imobilul. Reprezentantii bisericii au cerut oprirea lucrarilor de constructie, intrucat societatea a inceput lucrarile de ridicare a imobilului aflat in vecinatatea Catedralei fara a avea acordul bisericii. In replica, reprezentantii firmei Willbrook Management declarau atunci ca intregul proiect a fost gandit dupa consultarea cu Arhiepiscopia, iar solutia gasita evidentiaza Catedrala "Sfantul Iosif". Tot atunci constructorii spuneau ca lucrarile au fost retrase pe o suprafata de doar 40 la suta din terenul apartinand Willbrook Management, pentru a face posibila constructia pietei destinata Catedralei "Sfantul Iosif", fiind luate toate masurile tehnice pentru a asigura securitatea vecinatatilor, inclusiv cea a Catedralei, in acest sens fiind selectata o tehnologie moderna, mai scumpa pentru proiect, dar sigura. Willbrook Management mai afirma ca a obtinut toate aprobarile impuse de legile romanesti in sapte ani, fiind respectate toate etapele obligatorii si respingea ipotezele conform carora proiectul Piata Catedralei ar fi construit "pe alte baze decat cele profesioniste, etice si legale". (G. TARATA)