Ion Bogdan LEFTER 

Revenirea in actualitate a proiectului reapropierii Basarabiei de Romania se produce intr-un moment foarte interesant. N-a fost o intamplare ca presedintele Traian Basescu a dezvaluit tocmai acum propunerea facuta in urma cu un an si jumatate omologului sau de la Chisinau, Vladimir Voronin, de "tractare" a Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Subiectul e de discutat - fireste - in context national, "patriotic", cu argumente "unioniste" respectiv "autonomiste"; insa cel putin doua alte contexte trebuie avute in vedere: unul de mai mica anvergura, strict local, de politica interna a Romaniei actuale, si celalalt mult mai larg, continental. Acasa, la Bucuresti, dezvaluirea ii aduce presedintelui Basescu un cert castig de imagine. Tocmai pentru ca e "patriotica", preocuparea pentru reunirea cu Basarabia nu poate sa nu starneasca simpatie, chiar daca pe ambele maluri ale Prutului entuziasmul in materie e - se stie - destul de scazut. Oricum, in plan simbolic si emotional, initiativa face impresie. Iar Traian Basescu avea/are mare nevoie de solutii de seducere a electoratului, dupa ce "partenerul-adversar", PNL, prin vocea premierului Calin Popescu Tariceanu, a lansat tema retragerii trupelor romanesti din Irak, rau gestionata de liberali, dar la fel de "patriotica" ("Sa nu ne mai moara tinerii pe pamant strain...") si - deci - castigatoare de simpatie populara. Prin urmare, Basescu a considerat ca e momentul sa scoata acest as din maneca: o informatie foarte interesanta, sensibila, lasata multa vreme la pastrare, de folosit la nevoie. In treacat fie spus, codul nescris al vietii publice impune ca asemenea detalii de comunicare a liderilor politici, "in spatele usilor inchise", sa nu fie dezvaluite niciodata - ori abia la vremea memoriilor, dupa retragerea la pensie. Daca interesele cer devoalarea, se practica varianta scurgerii de informatii catre presa, in paginile ziarelor fiind citate "surse" care, sub protectia anonimatului, declara ca X a spus cutare lucru, Y a comentat, Z a glumit nepermis s.a.m.d. Acum, Basescu a incalcat regula pentru ca avea nevoie de efectele pe care le sconta si care s-au si produs neintarziat: a profitat de prezenta la Palatul Cotroceni a unui grup de elevi basarabeni "olimpici" pentru a face dezvaluirea cu pricina, intr-o atmosfera relaxata, ca din intamplare, in fata unui auditoriu probabil incapabil sa-i inteleaga semnificatiile, insa stiind bine ca informatia va face valuri. N-a dat detalii, incepand cu "As vrea sa stiti de la mine un lucru pe care il voi spune atat cat poate fi spus" si limitandu-se la a formula astfel: "Romania a oferit Republicii Moldova, sefului statului moldovean, si varianta de a intra odata cu noi in UE". N-a comentat, lasand sa se deduca dezinteresul lui Voronin: "Este insa optiunea autoritatilor de la Chisinau si a poporului Republicii Moldova ce va dori sa faca". Asadar: propunere facuta intr-o discutie "de culise", nimic oficial, pe fondul dezinteresului lui Voronin, care e "antiunionist" si se sprijina pe populatia cu nostalgii sovietice si pe rusofoni, avand sustinerea Moscovei (dincolo de eventualele dezacorduri, greu de spus cat de autentice). Presedintele basarabean n-a putut nega informatia, care isi produce - spuneam - efectele. Inclusiv in politica interna a Republicii Moldova (vezi comentariile din presa de la Chisinau, declaratiile lui Voronin etc.). Momentul in care Basescu si-a facut dezvaluirea e interesant si in context european. Decizia de primire a tarii noastre in Uniune e practic luata. Presedintele ar fi riscat prea mult daca ar fi vorbit despre ideea intrarii "la pachet" cu Moldova de Est atunci cand cancelariile occidentale mai aveau ezitari in privinta Romaniei: Federatia Continentala are destule probleme incat sa nu-si mai doreasca una foarte spinoasa, cu implicatii teritoriale, economice (o intreaga regiune slab dezvoltata, in care ar trebui pompate fonduri substantiale) si - nu in ultimul rand - diplomatice (in relatia cu Moscova). Acum, sigur pe aderare, Basescu si-a putut permite sa lanseze stirea. Iar Bruxelles-ul n-a avut cum sa reactioneze altfel decat prudent, dar pozitiv, caci exista precedentul intrarii fostei Germanii de Est in Uniune ca efect al reunificarii. Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, ambasadorul Jonathan Scheele, s-a aratat surprins de "noutate", a dat de inteles ca, pentru a avea sanse sa fie luate in considerare, asemenea subiecte se discuta in prealabil in culisele diplomatice internationale, dupa care, neputand ignora precedentul, a vorbit despre "contextul specific" al cazului german si a incheiat prin a recunoaste ca "e o idee interesanta". Fiindca are un viitor plauzibil. Mai devreme ori mai tarziu, sunt mari sanse ca populatia actualei Republici Moldova sa fie mult mai serios atrasa de o Romanie in dezvoltare accelerata, membra a Uniunii Europene. Perspectiva prosperitatii s-ar adauga la comunitatea de limba si cultura si ar putea ajunge sa cantareasca mai greu decat contra-argumentele "antiunionistilor" si chiar si decat influenta interesata a Rusiei...