Tratarea cu NUP (neinceperea urmaririi penale) a dosarelor in care anumiti procurori sunt acuzati de comiterea unor abuzuri si ilegalitati nu mai mira pe nimeni. Conform proverbului "Corb la corb nu-si scoate ochii", plangerea penala formulata de un cetatean impotriva unui procuror are sanse extrem de mici sa fie finalizata cu urmarire penala si rechizitoriu de catre un anchetator care este tot procuror. Solidaritatea de breasla functioneaza orbeste. Numai ca acel cetatean, ajuns victima unui procuror-anchetator, are la dispozitie o procedura legala prin care poate ataca NUP-ul in instanta. Dar se poate intampla ca si instanta de fond sa mentina ca valabil NUP-ul dat pentru procurorul abuziv sau falsificator. Mai ramane calea recursului la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) - instanta suprema care a inceput sa dea semne ca nu se mai aplica acel scandalos principiu al solidaritatii de breasla pentru a scoate basma curata pe magistratii care au incalcat legea. Instanta suprema, in baza faptelor comise si a probelor ignorate din dosarele cu NUP, poate cere oricarui Parchet de Curte de Apel sa inceapa urmarirea penala impotriva judecatorului sau a procurorului acuzat de abuzuri si falsuri (materiale, intelectuale - comise in timpul anchetei penale). Petitionarul Florin Stefan Teodorescu este victima unor incredibile falsuri materiale si abuzuri comise impotriva sa de procurorul-anchetator Camelia Matei de la Parchetul Dambovita, institutie patronata de prim procurorul Adrian Mihai, el insusi un magistrat acuzat public de trafic de influenta politico-judiciara. Teodorescu a castigat recent la Inalta Curte de Casatie procesul cu Parchetul CA Ploiesti si cu o instanta a Curtii de Apel Ploiesti care au tratat cu NUP plangerea sa penala, formulata impotriva procurorului Camelia Matei. La fel, denuntatorii Dan Cornel Irimescu si Sergiu Doamna se lupta de ani de zile cu NUP-urile oferite de DNA procurorului Gheorghe Neacsu de la Parchetul Pucioasa. S-a creat astfel un precedent menit sa sparga bariera de casta a procurorilor. Este pentru prima oara cand instanta de judecata se pronunta anti-NUP in cazul unor cetateni care au facut plangeri impotriva unor procurori. S-a spart buba Decizia nr.1160/2006, pronuntata de instanta suprema (jud. Iuliana Popescu, jud. Georgeta Barbalata, jud.Gheorghe Florea), readuce dosarul procurorului Camelia Matei pe masa anchetorilor de la Parchetul CA Ploiesti. Aceasta institutie a dat NUP plangerii lui Teodorescu prin rezolutia din 29 ianuarie 2005 - rezolutie confirmata, la 17 februarie 2005, si de procurorul general al institutiei, Alexandru Codescu (recent pensionat, in urma unui val de critici ale unor cetateni nemultumiti de musamalizarile de dosare din acest Parchet). Curtea de Apel Ploiesti, prin sentinta penala nr.28 din 27 aprilie 2005, a respins plangerea impotriva rezolutiei NUP, obligandu-l pe Teodorescu la plata unor cheltuieli judiciare catre stat. Teodorescu a declarat recurs la Inalta Curte de Casatie intr-un moment in care nu mai credea in dreptatea si adevarul promise de o reforma a Justitiei in care este pe cale a se cimenta o mafiota solidaritate de breasla intre procurorii si judecatorii certati cu legea. Procurorul falsificator Instanta suprema a retinut ca "procurorul Camelia Matei, care a supravegheat nemijlocit cercetarea in dosarul nr.954/2004 (...) a falsificat procesele verbale de prezentare a materialului de urmarire penala, procesul verbal de incepere a urmaririi penale si referatul de terminare a urmaririi penale". In baza inscrisurilor judiciare administrate, Curtea de Casatie a mai retinut ca "in mod incontestabil intimata Camelia Matei a alterat prin adaugare si/sau modificare acte din dosarul de urmarire penala" (acte enumerate si analizate riguros de instanta suprema sub aspectul falsurilor materiale si uzului de fals - n.n.). In detaliu i-au fost cercetate procurorului Camelia Matei actele si actiunile abuzive comise impotriva lui Teodorescu. Pe mai multe pagini ale deciziei instantei supreme sunt radiografiate aceste abuzuri (tipice procurorului post-comunist, agreat de reforma Justitiei). Curtea de Casatie a consemnat: "Rezulta fara dubiu ca intimata Camelia Matei si-a indeplinit defectuos atributiile de serviciu, (...) dand alta destinatie decat cea fireasca inscrisurilor considerate relevante de invinuit". Decizia judecatorilor supremi Popescu, Barbalata si Florea are acest final: "Admite recursul declarat de petitionarul Teodorescu Florin, (...) caseaza sentinta penala atacata si trimite cauza la Parchetul CA Ploiesti in vederea inceperii urmaririi penale impotriva intimatei Matei Camelia pentru comiterea infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale (art.288 CP), uz de fals (art.291 CP) si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 CP). Azilul magistratilor corupti Parchetele din judetul Dambovita au ajuns un fel de azil al procurorilor acuzati de coruptie, cazul magistratului Camelia Matei din Targoviste nefiind singular la Curtea de Casatie. Tot cu plangere impotriva rezolutiei NUP a ajuns la instanta suprema si petitionarul Dan Cornel Irimescu, care se considera victima abuzurilor de putere comise impotriva sa de procurorul Gheorghe Neacsu de la Parchetul Pucioasa. Pe rolul Curtii de Casatie, cu termen in septembrie a.c., se afla dosarul cu acuzatii de coruptie la adresa procurorului Neacsu, care a primit un NUP de la DNA, confirmat de seful Sectiei de Combatere a Coruptiei, Irinel Paun (magistrat adus de reforma Justitiei tocmai de la un obscur Parchet din Mehedinti). Petitionarul (denuntator- cu acte, inscrisuri, inregistrari video si audio, martori propusi, dar ignorati de DNA), Dan Cornel Irimescu, s-a trezit ca pe raza Curtii de Apel Ploiesti i se aplica aceeasi schema de musamalizare a faptelor unui procuror certat cu legea. CA Ploiesti a mentinut NUP-ul dat lui Neacsu de colegul de breasla si judet invecinat, seful PNA Ploiesti, Viorel Stefanescu (pensionat, ca sa scape de blamul ineficientei in activitatea anticoruptie). Astfel a ajuns Teodorescu la Curtea de Casatie unde spera ca judecatorii supremi sa aplice "jurisprudenta anti-NUP" din dosarul procurorului dambovitean, acuzat de abuzuri si falsuri, Camelia Matei. Amenintat cu moartea In urma procurorului Gheorghe Neacsu vine "tavalugul" unui alt dosar cu acuzatii de coruptie si de actiuni mafiotice ce ar putea intra si in competenta DIICOT (Investigarea Infractiunilor de Crima Organizata), mai ales ca acest serviciu teritorial de la Ploiesti nu prea a inregistrat rezultate in activitate, in ultimii doi ani. Denuntator in acest al doilea dosar "Gheorghe Neacsu" este cetateanul Sergiu Doamna din comuna Pietrosita (jud. Dambovita). Dupa primele denunturi si plangeri penale formulate impotriva lui Neacsu, Sergiu Doamna s-a trezit cu amenintari cu moartea la adresa sa, lansate prin intermediul unor interlopi aflati sub protectia Parchetului Pucioasa, dar si a Parchetului judetean. Presiunile si amenintarile la adresa denuntatorului s-au inmultit atunci cand Sergiu Doamna a refuzat sa-si retraga plangerile, probate cu dovezi, fotografii, marturii, inregistrari audio si video etc.- plangeri trimise si la CSM, Presedintie, Parchetul General si Ministerul Justitiei in ultmii ani. Terorizat de interlopii Parchetului Autoritatile judiciare de la nivel central au inceput sa reactioneze dupa ce denuntatorul, disperat, s-a adresat Presedintiei Romaniei, in ianuarie 2005, cu speranta ca sistemul ticalosit din judetul Dambovita va fi atacat de procurorii anticoruptie si de cei de la crima organizata. A trecut un an si jumatate de atunci, timp in care denuntatorul Sergiu Doamna a trait cu frica unui om terorizat de interlopii Parchetului Pucioasa: "Asupra mea s-au facut si se fac presiuni din cauza ca am denuntat fapte de coruptie savarsite de procurorul Gh. Neacsu", arata Sergiu Doamna intr-o sesizare monitorizata si de SRI-ul local. "Eu personal l-am cunoscut pe procurorul Neacsu in multe imprejurari dubioase. Am lucrat aproximativ opt ani la numitul V. Stancu din comuna Pietrosita. Acesta este cunoscut ca facand parte din lumea interlopa, ocupandu-se cu evaziuni fiscale, furturi de vite, trafic de femei, aria lui de actiune extinzandu-se si in judetul Prahova. Pe numele lui a avut o firma, care a dat faliment, intentionat, pentru a-si insusi bani la negru. Eu personal am fost implicat si obligat de Stanciu sa particip la diverse fraude, la firma lui. In prezent are un abator care functioneaza pe numele mamei sale. (...) Toate acestea i-au fost tolerate lui V. Stancu de catre procurorul Gh. Neacsu, care a lasat nevazute astfel de fapte, deoarece a profitat de pe urma acestuia". Evaziune si coruptie In dosarul Gh. Neacsu, intocmit de denuntatorul Sergiu Doamna, cu probe si dovezi judiciare oferite mura-n gura procurorilor, sunt prezentate indicii si fapte care ar trebui sa puna pe jar DIICOT: "Am fost insarcinat de catre V. Stancu, cu acordul procurorului Neacsu, sa am grija de trei vile, facute prin evaziuni si coruptie. Aceste vile, situate pe raza orasului Pucioasa, apartin: una procurorului Neacsu, care este trecuta pe numele fratelui sau, subofiter la politia Pucioasa. Am probe pentru cele afirmate de mine. Toata activitatea de constructie a vilei a fost coordonata si supravegheata de Gh. Neacsu. Toate negocierile cu muncitorii, care au lucrat la negru, au fost facute de Gh. Neacsu. Ba chiar mai mult, acestia au si fost pacaliti de Neacsu. Am probe in acest sens. Procurorul Neacsu nu si-a mai asumat riscul sa treaca si aceasta vila pe numele sau, deoarece mai are doua vile pe numele sau in localitatea Branesti construite tot din infractiuni. S-a intocmit un dosar de catre procurorul Ion Ivanescu, dar fara rezultate, deoarece are relatii sus puse. O alta vila din cele trei pazite de mine este a lui V. Stancu, construita din evaziuni, furt de vite si trafic de femei. Cea de a treia vila este a lui Vasile Barbulescu, zis Cotoiu, un alt personaj din lumea interlopa, care a devalizat fabrica de Ciment din Fieni, inpreuna cu alti indivizi din conducerea fabricii, care au radacini puternice in PSD. Acest Barbulescu este mentorul procurorului Neacsu, cu care pune la cale diverse afaceri pentru a se imbogati pe cai necinstite". Este de retinut ca si acest Barbulescu are relatii mari in Politie si in Justitie, dar si in PSD. Este vazut in Pucioasa si Fieni ca un mare baron, periculos prin relatiile sale (...) Am pazit cele trei vile timp de 7 luni, timp in care am avut ocazia sa vad trecand pe la aceste vile oameni cu functii in judet. In trot acest timp am primit suma de un milion si doua sute de mii de lei ". "Am un coleg la PNA" Legea tacerii, impusa in orasul Pucioasa, te duce cu gandul la mafia siciliana. Toata lumea stie, toata lumea vede ce face procurorul Neacsu impreuna cu interlopii sai, dar nimeni nu vorbeste. Denuntatorul Sergiu Doamna si-a asumat acest risc, iar ziarul ZIUA l-a sprijinit in demersul sau: "Intr-o zi stand de paza la vile, am observat o masina care s-a apropiat, a fotografiat si a plecat. Imediat a aparut V.Stancu si mi-a pus in vedere sa nu spun nimic la nimeni din ceeea ce se intampla la acele vile, fiindca daca se afla ca am vorbit ceva, ma distruge, fiindca cel care a fotografiat este Irimescu Cornel Damian. L-am contactat pe Irimescu Damian, pentru a afla ce s-a intamplat. L-am intrebat de ce a fotografiat zona, pentru ca eu am probleme din cauza asta. Irimescu mi-a spus ca se afla acolo cu un ziarist pentru a strange probe. I-am explicat lui Irimescu ce se intampla acolo cu vilele si ale cui sunt, iar el mi-a sugerat sa iau legatura cu ziarul si sa vorbresc cu ziaristul care se ocupa de acest caz. (...) Procurorul Neacsu, avand suspiciuni asupra mea, tot timpul imi cerea sa nu vorbesc cu nimeni. Nu dupa mult timp am aflat ca procurorul Neacsu i-a facut scapati pe patru violatori, pentru suma de 200 de milioane de lei, pe care i-ar fi primit prin intermediul unui sef de post de politie. Era vorba de un viol in grup, cu sechestrare de persoane. Eu stiu despre acest viol, deoarece victima mi-a fost prietena. (...) Am facut atunci un denunt la parchetul National Anticoruptie. M-am intors din nou la serviciu de paza de la vile. Dupa o perioada am primit o citatie de la PNA. L-am contactat telefonic pe procurorul Neacsu si i-am spus ca sunt chemat la PNA. El mi-a spus sa stau linistit deoarece la PNA are el un coleg de facultate, si o sa ia legatura cu acesta ca sa-mi spuna ce trebuie sa declar acolo, la PNA, dar daca voi zice ceva in plus voi fi un om terminat. Neacsu mi-a mai spus sa iau legatura cu Stancu, ca sa-mi dea bani de drum. A doua zi insa m-am hotarat sa plec de la vilele lor. Si am plecat. Dupa o perioada, Stancu si Neacsu au aflat ca i-am reclamat si l-au pus pe S. Dorin din Pietrosita sa dea cu masina peste mine, dar m-am ferit si am scapat. (...) Procurorul Ion Ivanescu de la Parchetul CA Ploiesti, a pornit o ancheta serioasa cu privire la actele de coruptie comise de Neacsu, in care au fost audiati 30 de martori, in cazuri de viol, de furt de motorina, de evaziune. Ancheta incepuse bine, dat totul a fost ingropat ." Procurorul isi ajuta fiica-avocat Doar pentru anumite fapte din plangerile ce vizau anumite nereguli din Parchetul Pucioasa, CSM a verificat prin Inspectia Judiciara o serie de acuzatii si indicii referitoare si la modul in care Parchetul Dambovita, prin seful sau, Mihai Adrian, s-a implicat in musamalizarea unor controale ierarhice. Iata ce au consemnat, in raportul lor(nr.409/IJ/211/SIP/2006), inspectorii CSM in data de 28 aprilie a.c., referitor la dosarul cu violatorii, instrumentat de procurorul Gh. Neacsu: "In ziua in care s-a desfasurat procedura pentru arestarea preventiva a inculpatilor, prim-procuror Mihai Adrian a venit la Parchetul Pucioasa, care a intrat in biroul in care se efectua ancheta (...)". De ce a vizitat intempestiv seful Mihai Adrian Parchetul Pucioasa? Aflam tot din raportul Inspectorilor CSM, numai bun de cercetat de DNA si DIICOT: "Vizita primului procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita, Mihai Adrian, in conditiile in care fiica acestuia era unul din cei trei avocati alesi ai inculpatului si in prezenta avocatului partii vatamate, a considerat-o nepotrivita". Asadar, un tata procuror sef de judet intra in biroul unde se anchetau niste violatori printre ai caror avocati se numara si scumpa sa fiica. Abordati direct, prim-procurorul Mihaui Adrian si procurorul Gheorghe Neacsu au evitat sa comenteze in vreun fel diversele acuzatii grave care li se aduc de unii justitiabili, considerandu-se amandoi niste magistrati corecti, profesionisti, denigrati in presa de persoane care le vor compromiterea publica.

Silviu ALUPEI